Dărâmarea de fabrici şi depouri, afacere de 100 milioane de euro

Cele mai multe firme de pe piaţa serviciilor de demolări au o istorie de numai doi-trei ani Explozia afacerilor imobiliare a atras o creştere spectaculoasă a pieţei serviciilor de

Cele mai multe firme de pe piaţa serviciilor de demolări au o istorie de numai doi-trei ani

Explozia afacerilor imobiliare a atras o creştere spectaculoasă a pieţei serviciilor de demolări. Unii jucători estimează că în 2007 ea se va dubla faţă de anul precedent şi va ajunge la 100 milioane de euro. Aceeaşi creştere este aşteptată şi în anul următor, fiind deja anunţate numeroase proiecte de transformare în zone rezidenţiale a fabricilor şi depourilor.

Demolatorii împart România în nord şi sud. Lucrările importante se găsesc în sud, iar cele mai bune afaceri se fac în Bucureşti. În cazul celei mai mari firme din domeniul demolărilor, Apolodor, procentul adus de capitală ajunge la 80%. La nivel declarativ numărul companiilor de demolări este mare. Cele care pot într-adevăr să efectueze lucrări de amploare s-ar limita la vreo zece, care ar deţine 90% din piaţă, conform estimărilor unor jucători.

"Ca nivel de obiect de activitate sunt multe firme, cu zecile. Sunt puţine însă cele care pot să facă demolări industriale", spune Daniel Mareş, manager general al Implozia Company. Reprezentanţii Apolodor estimează că în domeniul demolărilor cu explozibil activează câteva zeci de microfirme. Ei cred însă că firme care să aibă şi utilaje performante de demolat sunt cinci-şase în toată ţara, iar cele care să şi ştie să demoleze orice tip de clădire, vreo două-trei.

Exploziile ratate, reclamă pentru demolările mecanice

Valoarea încasată din demolări de compania Apolodor a fost de aproape şase milioane euro, în ultimii doi ani ea având creşteri de 20-30%. Implozia Company a realizat în prima jumătate a anului o cifră de afaceri cât cea pe 2006, astfel încât estimările pesimiste indică o cifră de afaceri de cinci milioane de euro în acest an. Faptul că pe piaţă există o cerere importantă o arată şi faptul că cea mai mare firmă de profil nu acceptă decât lucrări de cel puţin 50.000 de euro.

De regulă demolările sunt mixte. Se lucrează mai întâi cu material explozibil şi apoi mecanic. Demolarea prin explozie este mai ieftină cu 30-40% şi durează mai puţin. Totuşi din ce în ce mai des demolările se fac mecanic. Mareş explică situaţia prin faptul că au fost aduse în ţară multe utilaje. Un alt factor care ai dus la scăderea interesului pentru demolările prin explozie este publicitatea negativă făcută de exploziile ratate.

Reportajele tv cu încercările de a demola câte o clădire mai încăpăţânată i-au făcut pe mulţi proprietari să prefere metoda lentă şi sigură. "Rateurile au un impact negativ şi induc o oarecare stare de nesiguranţă", spune Cătălin Radu, business developer al companiei.

Deşi este un domeniu în care siguranţa este esenţială, principalul criteriu după care un beneficiar îşi selectează demolatorul este tot preţul. Urmează apoi capacitatea tehnică şi experienţa de care dispune executantul. Mareş consideră că în mod normal ar trebui să se plece de la capacitatea tehnică şi experienţă. În practică foarte rar se întâmplă însă acest lucru.

"Întotdeauna preţul decide. Riscul este al firmei de demolări, aşa că pe beneficiar nu îl interesează decât dacă preţul e mai mic, eventual contează durata. Dar cei mai mulţi preferă o durată mai mare în favoarea preţului mai mic", spune Marian Dragoş, director al companiei Explozia Serv, care execută demolări exclusiv prin explozii controlate.

Concurenţa a dus la scăderea preţurilor cu 30%

În bună parte piaţa serviciilor de demolări s-ar putea spune că s-a format în ultimii doi-trei ani, perioadă în care cererea mare a determinat îmbogăţirea ofertei. "Ca urmare a apariţiei concurenţei din ce în ce mai mari, preţurile au scăzut cu 25-30% faţă de acum cinci ani", spune Mareş, directorul general al Implozia Company. Pe de altă parte costurile au crescut.

Motorina e mai scumpă, iar salariile aproape că s-au dublat faţă de anul trecut. Chiar şi pentru muncitorii necalificaţi salariul ajunge la aproximativ 300 de euro. Salariul unui excavatorist, în schimb, se apropie de 1.000 de euro, faţă de aproximativ 400 de euro, cât se plătea anul trecut pentru aceeaşi muncă. Piaţa nu suferă de lipsa contractelor.

Cea mai mare problemă este să găseşti forţă de muncă specializată. "Ca să iei lucrări trebuie să ai oameni", afirmă Mareş. În afară de migraţie şi de presiunea pe cererea internă, o altă explicaţie pentru dificultatea de a atrage forţă de muncă este caracterul dificil al muncii. Condiţiile de lucru sunt mai grele decât în construcţii. Pentru o lucrare de durată, aşa cum sunt cele din construcţii, se pot organiza birouri şi spaţii de cazare pe şantier. Pentru două luni de zile însă, atât cât durează pregătirea unei lucrări de amploare medie, demolarea unei clădiri industriale, acest lucru nu este posibil.

Bani din moloz reciclat

După un model olandez, o fabrică ce produce beton şi asfalt exclusiv din demolări, managerul vrea să se lanseze în reciclarea materialelor de construcţii. "În Occident se reciclează 90% din materialele rezultate în urma demolărilor, în timp de în România se recuperează doar 5-10%", adaugă Mareş.

Cum se face preţul în demolări

Fabrica este un proiect pentru 2008. Investiţia necesară se ridică la 3-4 milioane de euro. Un element critic este terenul. El trebuie să fie cât mai apropiat de Bucureşti, astfel încât costurile de transport al deşeurilor să nu fie ridicat. Şi pentru că un asemenea teren este scump, managerii se gândesc şi la un parteneriat. În demolări, metrul cub reprezintă mai degrabă un reper decât un preţ ferm. "Calculul nu se face la metri cubi decât dacă cineva vrea să ştie cam pe unde s-ar afla costurile demolării", spune Marian Dragoş, manager al Explozia.

"Se înmulţeşte 20-30 euro/mc la fundaţii şi cu 5-10 euro/mc la clădiri şi se obţine un preţ <> . Modificările se fac după vizionare", spune managerul. Importante sunt lucrările de protejare a obiectivelor din zonă. Obiectivele din apropiere, traseele de cabluri, gaze, alte facilităţi sunt elemente care ridică preţul unei demolări.