Birouri neocupate din vina proprietarilor
0Piaţa birourilor se confruntă cu cea mai mare rată de neocupare în ultimii cinci-şapte ani. Peste 390.000 de metri pătraţi sunt disponibili în prezent în piaţă, în aproximativ 320 de clădiri de birouri.
Criza economică nu este unica responsabilă de gradul mare de neocupare al clădirilor de birouri. Complicele necruţător al recesiunii a fost şi este în continuare în multe situaţii proprietarul spaţiilor office, conform unei analize a companiei de consultanţă imobiliară Esop.
Înainte de instalarea recesiunii economice în România în ultimul trimestru al anului 2008, piaţa birourilor s-a confruntat în primele două trimestre cu o criză a preţului. „Chiriile in perioada trimestrului trei din 2007 si trimestrului doi din 2008 au urcat la nivelul-record de 20 de euro pe metru pătrat, atât pentru imobilele nou construite din zone relativ centrale, cât şi pentru cele de calitate medie şi construcţii mai puţin recente, dar situate în zone centrale”, spune Mirela Raicu, partener în cadrul Esop. Cât despre spaţiile de clasă A, promovarea acestora se realiza între 22 şi 26 de euro pe metru pătrat, existând şi câteva proiecte îndrazneţe cu chirii de 30 de euro pe metru pătrat, potrivit lui Raicu.
Direcţii greşite
Există un defazaj amplu între nivelul chiriei solicitate şi cel posibil de obţinut din piaţă. Acest lucru a făcut piaţa să intre într-o criză de tip românesc: un stoc de circa 525.000 de metri pătraţi disponibili imediat sau până la finalul anului 2009 şi aşteptări nerealiste din partea proprietarilor. „Acest din urmă aspect a dus la o viteză de reacţie şi adaptare scăzută din partea proprietarilor de imobile. Deşi semnalele crizei în România au început a fi vizibile încă din al treilea trimestru din 2008, măsuri semnificative de adaptare a chiriei şi a celorlalţi termeni contractuali au fost înregistrate abia în toamna lui 2009”, se arată în analiza Esop.
Majoritatea dezvoltatorilor cred că prima etapă este o problemă a lor de promovare, de mod în care este poziţionată clădirea pe piaţă prin intermediul companiilor cu care lucrează. Mulţi au recurs la acordarea de exclusivităţi diverselor companii imobiliare, în speranţa obţinerii unei mai bune promovări şi în final a chiriaşilor. „Din păcate, problema reală este numărul mult mai redus de solicitări şi procesul de selecţie extrem de exigent pe care chiriaşii îl realizează”, susţin reprezentanţii Esop. Potrivit acestpra, în condiţiile în care piaţa furnizează mai multe oferte decât solicitări, chiriaşii încearcă să selecteze proiectele cu cel mai bun raport calitate/preţ, de cele mai multe ori refuză vizitarea celor care nu se înscriu în lista scurtă a primelor cinci-şapte proprietăţi sau ajung să le viziteze doar dacă printre spaţiile iniţial selectate nu s-a găsit o soluţie convenabilă.