Bani europeni aruncaţi pe afaceri imaginare

Depozitele de legume şi fructe pentru aprovizionarea pieţelor, construite în jurul Capitalei cu fonduri de la Uniunea Europeană, zac în paragină . La 14 kilometri de Bucureşti, în comuna

Depozitele de legume şi fructe pentru aprovizionarea pieţelor, construite în jurul Capitalei cu fonduri de la Uniunea Europeană, zac în paragină .

La 14 kilometri de Bucureşti, în comuna Vidra, ar fi trebuit să funcţioneze unul dintre principalele centre de colectare şi depozitare a legumelor care să asigure necesarul pieţelor bucureştene. Locul este însă lăsat în paragină. Există doar spaţii de depozitare goale, în care zac aruncate câteva baxuri de apă minerală.

Cazul de la Vidra nu este unul singular. Ceilalţi cinci sateliţi ai Pieţei de Gros Bucureşti, în speţă centrele de la Brezoaiele, Moviliţa, Giurgiu, Cuza-Vodă sau Mihăileşti, se află în aceeaşi situaţie. Niciunul dintre aceste depozite nu a funcţionat conform planului iniţial. Şi anume să asigure un proces complex de colectare, ambalare şi redirecţionare a cantităţilor de fructe şi legume către pieţele agroalimentare din Capitală.

Depozite părăsite şi nefuncţionale

O bună funcţionare a acestor centre ar fi însemnat mai puţine importuri şi implicit o valorificare la maximum a potenţialului autohton. În schimb, importurile de legume şi fructe depăşesc valoarea de 100 milioane de euro, în timp ce exporturile de-abia dacă ajung la 5 milioane de euro.

Vlad Gheorghe, managerul Cooperativei Agricole Eco Legum Vidra, spune că aceste centre nu au funcţionat niciodată în scopul în care au fost create. "Aceste centre de colectare şi depozitare au fost construite cu un împrumut în valoare de peste 25 milioane de dolari de la BERD, împrumut care trebuie achitat, împreună cu penalităţile de rigoare, până la sfârşitul acestui an. După asta, depozitele vor putea fi vândute.

Însă ele nu au funcţionat până acum în scopul în care au fost create: acela de a colecta producţia locală de legume şi fructe şi de a o redirecţiona către o piaţă centrală, de unde agenţii economici să-şi procure cantităţile necesare de produse", a declarat, pentru "Adevărul", Vlad Gheorghe. Potrivit acestuia, vântul bate şi în depozitele din Giurgiu sau Cuza-Vodă.

De-a lungul timpului, aceste centre au fost închiriate către diverşi agenţi economici care au desfăşurat şi activităţi de depozitare a legumelor şi fructelor. Este şi cazul omului de afaceri Radu Octavian, proprietarul grupului RTC, care a avut închiriat, pentru o scurtă perioadă de timp, un spaţiu de depozitare la Brezoaiele. Anul trecut însă, acesta a luat decizia închiderii Depozitului de Legume şi Fructe din cauza pierderilor ce nu mai puteau fi controlate.

"Dificultatea de impunere a standardelor de calitate la achiziţie, lipsa de control a preţurilor de achiziţie, gândirea pe termen scurt a furnizorilor au fost principalele motive pentru care am luat decizia închiderii", a precizat Radu Octavian.

În fapt, aceste centre au fost create fără a fi fost gândit înainte un întreg proces prin care aceste fructe ar fi trebuit să ajungă în magazinele de pe piaţa locală. Dacă aceste centre ar fi funcţional, fie şi numai în perioada de primăvară-vară, cantitatea de legume şi fructe aduse din import s-ar fi redus considerabil.

Ştefan Drăgan, director al Direcţiei de politici de piaţă în sectorul culturii horticole, din cadrul Ministerului Agriculturii, consideră că slaba organizare a producătorilor din domeniu este principala deficienţă pentru care aceste centre nu funcţionează.

Producătorii nu sunt organizaţi

"Slaba organizare a producătorilor din sectorul legume şi fructe şi reticenţa acestora în a se organiza şi forma ca grup sau organizaţie de producători pe sectorul legume-fructe duce la neconcentrarea ofertei şi obţinerea de venituri insuficiente", spune Drăgan. Potrivit acestuia, reţelele de hipermarketuri apelează în mare măsură la importuri pentru că "producătorii autohtoni încă nu dispun de capacităţi de depozitare şi condiţionare".
Până când în România aceste pieţe de gros vor deveni o realitate, magazinele locale vor fi în continuare pline de fructe şi legume din import.

Marile reţele de magazine importă masiv

Peste 70% din cantităţile de legume şi fructe prezente în supermarketurile din piaţa românească sunt aduse de peste graniţă, în condiţiile în care lunar se vând aproximativ 6.000 de tone de legume şi fructe per magazin.

"Producţia locală este slab calitativ şi foarte fragmentată. Nu există producători mari, de la care să poţi achiziţiona cantităţi importante, doar ceva mai mult de 5% din producţie este efectuată de companii şi ferme, restul de producători mici, gospodării private.

Din acest motiv şi logistica este deficitară", spune Eugen Ştirbu, category manager legume-fructe, la real,-Hypermarket. Slaba organizare este dublată însă şi de sortimentele reduse ce pot fi oferite de piaţa românească.

"Încă ne confruntăm cu un sortiment restrâns de legume şi fructe provenite de la sursele locale. În plus, vorbim încă de sezonalitatea produselor, pentru că la nivel de ţară nu există depozite frigorifice pentru stocarea produselor", susţin reprezentanţii Metro Cash& Carry România. Lipseşte însă un întreg mecanism care să funcţioneze perfect şi care să îi atragă pe marii consumatori către pieţele de gros locale.

Reprezentanţii Auchan România consideră că printre deficienţele care îi fac pe producătorii români necompetitivi se numără şi calitatea slabă sau inconstanţa, lipsa ambalajelor, lipsa mijloacelor de transport echipate corespunzător, lipsa facilităţilor de sortare, spălare, manipulare, stocare. La unison, reprezentanţii marilor magazine din ţara noastră sunt de acord că o bună funcţionare a pieţelor de gros ar duce la o mai mare prezenţă a produselor româneşti pe rafturi. "Pieţele de gros ar fi utile pentru o mai mare transparenţă a furnizorilor - preţuri, sortimente, aprovizionare", spune Andreea Mihai, director de comunicare al Carrefour România. Pentru că acest lucru nu este încă o realitate, puţinele pieţe de gros sunt aprovizonate tot cu marfă externă.

>> Pieţele de gros ar fi utile pentru o mai mare transparenţă a furnizorilor, de la preţuri, sortimente şi până la aprovizionare
Andreea Mihai,
director de comunicare al Carrefour România

Comerţul pe primele 6 luni ale anului 2007:

Import: legume proaspete - circa 96.000 de tone, valoare de aproximativ 47 milioane euro; fructe proaspete - circa 161.000 de tone, valoare de aproximativ 71 milioane de euro
Export: legume proaspete - circa 800 de tone, valoare de aproximativ 690.000 de euro; fructe proaspete - circa 2.130 de tone, valoare de 3,9 milioane de euro
Producţia locală valabilă la finalul lunii octombrie 2007: circa 2.100.000 tone de legume; circa 593.000 tone de fructe
Sursa: Ministerul Agriculturii