2.000.000.000 euro, bani pierduţi din fondurile europene

Gradul de absorbţie a fondurilor alocate de UE prin programele ISPA a fost de numai 11.6% până la începutul anului trecut Cotele de absorbţie a fondurilor europene au rămas, în

Gradul de absorbţie a fondurilor alocate de UE prin programele ISPA a fost de numai 11.6% până la începutul anului trecut

Cotele de absorbţie a fondurilor europene au rămas, în continuare, nesatisfăcătoare în România, a declarat, ieri, raportorul pentru România al Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Gunther Krichbaum. Oficialul german a susţinut ieri faptul că România mai are foarte multe de făcut în ceea ce priveşte domeniul absorbţiei fondurilor europene.

Suma alocată plăţilor aferente programelor finanţate nerambursabil se ridică la un nivel de 2,250 miliarde euro. "Dacă gradul de absorbţie al României ar fi fost de peste 90%, atunci acest lucru nu ar fi fost un subiect critic în raportul Comisiei Europene", a precizat Krichbaum.

După şase ani de la semnarea primelor memorandumuri de finanţare, România nu a reuşit să-şi creeze un cadru de implementare funcţionabil şi eficient, arată ultimul audit al Curţii de Conturi privind alocarea fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii şi a mediului din ţara noastră. Atragerea banilor de la Bruxelles a fost caracterizată printr-o slabă capacitate de absorbţie din partea statului român, astfel că, din totalul fondurilor puse la dispoziţie, Bucureştiul nu a reuşit să cheltuie decât 262,1 milioane euro. Cauza? Potrivit auditorilor, instituţiile abilitate să implementeze programele ISPA, Fondul Naţional de Preaderare şi Autoritatea de Management din cadrul Ministerului de Finanţe, nu au reuşit să se organizeze astfel încât absorbţia fondurilor venite de la Bruxelles să fie cu mult mai mare.

În perioada anilor 2000-2006, România a beneficiat de o finanţare neramburabilă în valoare de aproximativ 270 milioane de euro pentru fiecare an, situându-se din punctul de vedere al alocării fondurilor de către Comisia Europeană pe locul doi după Polonia. Până la începutul anului 2006, ţara noastră a încheiat 64 de memorandumuri de finanţare pentru implementarea proiectelor din domeniul mediului şi al transporturilor, dar şi pentru asistenţa tehnică aferentă celor două domenii. Astfel, valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate pentru aceste proiecte a căror sursă de finanţare a fost asigurată atât de Uniunea Europeană, cât şi de România a atins un nivel de peste 2.7 miliarde euro. Din această sumă, Comisia Europeană a asigurat finanţarea cu două miliarde euro, în timp ce bugetul de pe malurile Dâmboviţei a pus la "bătaie" 716 milioane de euro.

Pretenţii financiare mari pentru nimic

Până la sfârşitul anului 2005, Fondul Naţional de Preaderare din cadrul Ministerului Finanţelor a cerut de la Comisia Europeană un total de 408,7 milioane de euro. Din această sumă, cererea din partea română pentru programele de mediu au totalizat 187,4 milioane euro, în timp ce pentru programele de transport, Bucureştiul a vrut 210 milioane de euro. Numai că nivelul acceptat de Bruxelles pentru programele ISPA a fost cu puţin mai mic, adică 373,5 milioane euro, suma reprezentând nivelul fondurilor intrate în conturile româneşti. Cheltuirea banilor destinaţi dezvoltării s-a dovedit însă o problemă reală pentru administraţia de pe malurile dâmboviţei şi asta pentru că nivelul cheltuielilor efective a fost cu mult mai mic faţă de banii trimişi de Comisia Europeană. Astfel, pentru proiectele destinate mediului, România a cheltuit doar 57 de milioane de euro, faţă de cele 175,7 milioane transferate de Comisia Europeană. Nici la capitolul transport, absorbţia fondurilor nu a fost cea adecvată, banii cheltuiţi de administraţia română atingând doar un nivel de 72,6 milioane de euro. În privinţa cheltuielilor pentru asistenţa tehnică de implementare a proiectelor ISPA, România a cheltuit doar patru milioane de euro, deşi nivelul transferat de Comisia Europeană a fost de aproximativ zece milioane euro.

Măsuri pentru deblocarea fondurilor UE

Potrivit auditului privind cheltuirea fondurilor europene, interesant este faptul că cea mai mare parte a banilor europeni au fost cheltuiţi în baza memorandumurilor de finanţare sub formă de avansuri. Astfel că, dacă cererea financiară a României s-a situat la un nivel de finanţare de 408 milioane euro, cheltuielile efectuate au fost de doar 134,4 milioane euro, gradul de absorbţie fiind de doar 32%.

Acţiunile de audit ale Curţii de Conturi au scos la iveală că, pe lângă problemele legate de sistemul de organizare şi funcţionare, au existat şi aspecte privind nereguli financiare. Mai exact este vorba despre plăţi neeligibile, pe care autorităţile din cadrul Ministerului de Finanţe ar trebui să le recupereze în vederea reconstituirii fondurilor. Ca urmare a neregulilor înregistrate în timp, Comisia Europeană blocase temporar plăţile ISPA pentru Bucureşti întrucât acesta nu răspunsese unor prevederi ale UE referitoare la funcţiile de audit extern. Comisia Europeană a reluat efectuarea plăţilor o dată cu înfiinţarea Autorităţii de Audit, organism responsabil cu îndeplinirea celor trei funcţii de audit.