Viscolul nostru, cel mai scump din Europa

În ţările care previn înzăpezirea cu panouri de apărare antiviscol, întreţinerea de iarnă a drumurilor şi a căilor ferate este de două ori mai ieftină decât în România.

În România este ignorată sistematic o soluţie tehnică mai mult decât simplă, verificată şi aplicată de mulţi ani în ţările civilizate, care reduce substanţial costurile inerente ale întreţinerii drumurilor şi căilor ferate pe timp de iarnă. Este vorba despre parazăpezi, acele panouri care se aşază la o anumită distanţă faţă de marginile drumurilor (sau liniilor de cale ferată) şi care, printr-un efect natural de turbionare a aerului, preiau fulgii viscoliţi de zăpadă, astfel încât omătul nu mai ajunge la calea de transport. Sau, în orice caz, zăpada depusă pe asfalt, respectiv pe linia ferată, este mult mai mică şi mai uşor de îndepărtat.

Ei bine, în fiecare an, statul român pierde zeci de milioane de euro din cauză că alege deszăpezirea clasică a infrastructurii în locul acestei soluţii simple, care previne înzăpezirea. Calculele „Adevărul", realizate pe baza statisticilor oficiale, arată că numai în cazul drumurilor sunt cheltuite între 80 şi 100 de milioane de euro cu deszăpezirea, ceea ce înseamnă că la fiecare sută de kilometri, din cei peste 81.700 km de drumuri publice extraurbane (din care circa 16.000 km sunt drumuri naţionale şi autostrăzi, aflate în grija CNADNR) au fost cheltuiţi, în medie, aproximativ 110.000 de euro. Iată, pentru comparaţie, cât de mici sunt costurile cu deszăpezirea din alte ţări, care utilizează din plin parazăpezile: 57.300 de euro/100 km în SUA, 41.400 de euro/100 km în Norvegia, 40.600 de euro/100 km în suedia sau chiar 17.700 euro/100 km în Islanda.

Altfel spus, aceste ţări cheltuiesc cel mult jumătate din costurile de peste 110.000 de euro/100 km în România. De ce? Pentru că aici nu se folosesc decât pe tronsoane scurte, experimental, parazăpezi. Noi am rămas la vechea formulă: abia după ninsoare vine buldozerul, plugul sau alte utilaje şi îndepărtează omătul, apoi se mai toarnă şi un strat de substanţe antiderapante. Totul la costuri de ordinul zecilor de milioane de euro per sezon. De ce nu se utilizează şi la noi parazăpezi - asta e o altă poveste, care merită spusă.

Un „război" total inutil

Aţi ghicit, probabil, din ce cauză statul preferă soluţia costisitoare buldozer+sare în locul parazăpezilor ieftine: firmele de deszăpezire ar pierde contracte grase, de milioane de euro, astfel că nu lasă această oportunitate să se piardă aşa uşor. Soluţia parazăpezilor s-ar preta pe 2.500 km de drumuri naţionale şi autostrăzi, din cei 81.000 de kilometri de drumuri extraurbane, deci nu se pune problema vreunei concurenţe deranjante pentru „regii deszăpezirilor".

Dilema cea mare ar fi doar din ce material să fie realizate panourile, având în vedere că lemnul sau metalul ar fi prea tentante pentru hoţi. Iar soluţia este plasticul: panourile din plastic nici nu se degradează (pot fi folosite mai multe sezoane), dar nici nu prezintă interes pentru hoţi. Acolo unde au fost montate, niciun panou din plastic n-a dispărut.

Unde sunt folositoare panourile parazăpezi

 Deocamdată, în mod experimental, montarea de parazăpezi a fost acceptată doar în judeţul Ilfov şi pe o mică porţiune din A2. Potrivit studiilor de specialitate, pe drumurile naţionale ar fi necesare astfel de panouri mai ales în zonele cele mai expuse viscolului, respectiv Moldova, Dobrogea şi Muntenia. Mai mult, în cele şapte sau opt viscole majore care au loc în fiecare iarnă în România, s-a dovedit ineficienţa plugurilor în înlăturarea zăpezii.

Deocamdată, lipseşte o mână fermă

Investiţia în panouri parazăpezi ar fi pe deplin justificată prin economiile la bugetele locale sau al Companiei de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), precum şi prin evitarea daunelor colaterale - tragedii umane soldate cu morţi şi răniţi, oameni şi maşini blocaţi de viscol, pierderi mari pentru firme etc. Rămâne doar ca o mână fermă să impună generalizarea montării de panouri în zonele cu viscole frecvente. Cu cât am putea ieşi mai ieftin dacă am utiliza parazăpezi? Hai să zicem cu 30%, respectiv cu 40-50 de milioane de euro. Oare chiar nu merită? În loc de răspuns, autorităţile de la noi anunţă în fiecare an că vor instala „perdele forestiere" pe lângă drumuri (perdele care, până la urmă, n-au mai fost plantate), iar de parazăpezi refuză sistematic să amintească.

Ce spune Ministerul Transporturilor

Contractele de deszăpezire au fost încheiate în noiembrie 2008, pe când la Transporturi era ministru Ludovic Orban, şi sunt valabile până la finele lui martie 2012. De ce nu au fost reziliate, dacă deszăpezirea în România este - prin aceste contracte - atât de scumpă?

Actualul ministru, Anca Boagiu, a precizat că imediat după ce a preluat funcţia de la Radu Berceanu, în septembrie 2010, a reziliat „un contract-cadru care presupunea cheltuieli de un miliard de euro şi acum avem cheltuieli cu 30% mai mici". Cât despre prevenirea înzăpezirilor, ministrul a spus că preferă varianta cu perdele forestiere.

Nu-i deranjează pe proprietari

Un argument adesea invocat împotriva soluţiei parazăpezilor este acela că proprietarii de terenuri agricole din proximitatea drumurilor ar fi deranjaţi de prezenţa panourilor. Dar acestea se instalează în noiembrie şi se ridică în martie, adică ele ocupă terenul exact în perioada când tarlaua nu e utilă pentru agricultură.

90 de milioane de euro este costul total al deszăpezirii drumurilor în fiecare sezon din ultimii patru ani.

Parazăpezile din plastic, cele mai bune

Panourile parazăpezi pot fi din metal, lemn sau plastic, dar de-a lungul timpului s-a dovedit că plasticul este soluţia optimă. Panourile din plastic nu se degradează şi, în plus, nu sunt interesante pentru hoţi. Au dimensiuni standardizate de 2x2 m, şi trebuie aşezate la 30-40 de metri de şosea sau de calea ferată. Cum funcţionează? Construite sub forma unor zăbrele, parazăpezile au o distribuţie a benzilor rezultată în urma unor studii hidrodinamice - mai dese spre bază şi mai rare în partea superioară - pentru a crea un efect turbionar. Efectul face ca aerul să fie „dat peste cap", astfel încât zăpada să se aşeze în troiene în spatele panoului, nu pe şosea sau pe calea ferată. Avantajul panourilor din plastic mai rezidă şi din uşurinţa cu care pot fi manevrate, acestea cântărind semnificativ mai puţin decât cele confecţionate din lemn sau din metal. Costurile de întreţinere ale unui tronson de drum cu ajutorul parazăpezilor sunt estimate la 10.000-15.000 de euro pe suta de kilometri, adică a zecea parte din necesarul în varianta deszăpezirii clasice.