Ce înseamnă să fii sărac în Grecia

Modalitatea de evaluare a sărăciei îi face pe mulţi să afirme că „săracii“ greci nu sunt chiar atât de săraci. În plus, indolenţa grecilor şi înclinarea lor către evaziune au devenit laitmotive în tensiunile şi disputele politice încă de la începutul crizei euro. Însă o treime dintre greci trăiesc sub pragul sărăciei, numărul de copii abandonaţi a crescut semnificativ, la fel şi cel al utilizatorilor de drogur

De la cazuri de nou-născuţi lăsaţi pe treptele clinicilor şi până la copii abandonaţi la instituţii caritabile şi daţi în plasament, eforturile statului de a-şi achita datoriile încep să aibă proporţii dramatice, chiar dacă oficialii eleni insistă că strânsul curelei va consolida economia greacă, cea mai neperformantă din UE.

Împinse de sărăcie, peste 500 de familii au cerut recent ca fiii lor să fie preluaţi de instituţiile organizaţiei de caritate SOS Satele Copiilor, potrivit cotidianului elen „Kathimerini“. Un copil a fost lăsat la creşă cu mesajul: „N-am să mă întorc după Anna. Nu am bani, nu o pot creşte. Îmi pare rău. Mama ei“.

Jurnaliştii cotidianului britanic „The Guardian“ au mers în Grecia, unde au descoperit o situaţie cu adevărat dramatică.

Chiar şi înainte de izbucnirea crizei, lui Dimitris Gasparinatos din Patras îi era greu să asigure traiul celor şase fii, patru fiice şi soţiei dintr-un salariu de 960 de euro şi ajutor de şomaj de 460 de euro (acordat o dată la două luni).

CITEŞTE ŞI

VIDEO Cronologia unui dezastru. Cum a ajuns Grecia pe marginea prăpastiei

Supradoza de austeritate trimite Grecia în al patrulea an de criză

Grecia a intrat pentru prima dată în faliment în secolul 4 î.e.n.

Faţa nevăzută a crizei: numărul de greci cu HIV creşte dramatic

Grecia: un an de austeritate degeaba

Înglodată în restanţe, familia avea datorii la măcelar, la brutar şi la alimentară – cei care nu îi lasaseră de izbelişte.

„Dormeam pe saltele, pe jos, chiria nu mai era plătită de luni bune, ceva trebuia făcut“, îşi aminteşte Gasparinatos. Mai mult, apropierea Crăciunului nu făcea decât să îngrijoreze cuplul elen. Aşa că Dimitris, în vârstă de 42 de ani, a decis să solicite oficial statului să ia în grijă trei dintre băieţi şi una dintre fete.

„Decizia ne-a omorât. Mi-e ruşine să spun asta, dar ajunsesem în punctul în care nu mai aveam cei doi euro pentru pâinea zilnică“, spune capul familiei. „Nu voiam să destrămăm familia, dar ne-am gândit că va fi mai uşor pentru ei dacă patru dintre copiii ar fi trimişi la o instituţie pentru doi sau trei ani“, adaugă acesta.

A doua zi, Christina (37 de ani) a mers la primărie şi a cerut ca fiii şi fiica sa să fie „salvaţi“.

„Solicitările pentru astfel de sprijin au crescut considerabil. Anul trecut am trimis alimente pentru 400 de familii nevoiaşe din Patras de Crăciun. Anul acesta, 1.200 de familii au cerut ajutor“, explică Theoharis Massaras, viceprimarul din Patras, care este şi directorul serviciilor sociale.

„Însă solicitările de a lua copiii este ceva nou. Atunci când le-am vizitat locuinţa şi am văzut situaţia cu ochii noştri, condiţiile din Lumea a Treia, sărăcia şi mizeria, nu ne-a venit să credem“, continuă acesta.

„Oamenii suferă de foame, familiile se destramă, instituţiile sunt pline de părinţi care nu-şi mai pot creşte copiii“, spune Ilias Ilioupolis, secretarul general al sindicatului lucrătorilor publici ADEDY. „Până acum, a existat o conspiraţie a tăcerii în jurul efectelor tragice ale măsurilor de austeritate pe care le cer FMI şi UE“, adaugă acesta.

„Din păcate, asistăm la o creştere dramatică a solicitărilor din partea familiilor nevoiaşe“, explică Dimitris Tzouras, un angajat al serviciilor sociale. „În regiunea Attica din Atena, vorbim de o creştere de 100%, în parte din cauza faptului că ajutoarele sociale sunt în starea în care sunt, iar oamenii nu mai au la cine să apeleze“, continuă el.

Mai bine de trei milioane dintre cele 11 milioane de greci trăiau în sărăcie sau în pragul excluziunii sociale în 2010, potrivit statisticilor publicate de Elstat, agenţia oficială de statistică a Greciei.

27% din populaţie (3,031 de milioane de greci) trăieşte sub pragul sărăciei sau la limita excluziunii sociale, potrivit datelor din 2010 (al treilea an de recesiune a ţării).

În Uniunea Europeană, acest procent este depăşit doar de Bulgaria (41,6%), România (41,4%), Letonia (38,1%), Lituania (33,4%), Ungaria (29,9%) şi Polonia (27,8%). Spania se află după Grecia cu 25,5%.

Pragul sărăciei pentru o persoană care trăieşte singură este stabilit de la un venit anual de 7.178 de euro şi la 15.073 de euro pentru o familie formată din doi adulţi şi doi copii cu vârste mai mici de 14 ani.

Grecii se pregătesc să intre în al cincilea an consecutiv de recesiune şi se vor confrunta cu noi majorări de taxe şi tăieri ale cheltuielilor bugetare.

Economia Greciei se va contracta cu mai bine de 5,5% în 2012, potrivit celor mai recente prognoze. În 2013, recesiunea va continua cu o contracţie economică de 2,8%.

Rata şomajului  se situează la peste 16%. În 2010, deficitul bugetar al Greciei s-a situat la 10,5% din PIB. Datoria publică a Greciei se situează la 135% din PIB. În termeni nominali însă, ea se ridică la 376 de miliarde de dolari. Dacă adăugăm şi datoria privată netă (gospodării şi companii),ajungem la o pondere de 230% din PIB.

Deja, în 2010 şi 2011, Guvernul de la Atena a majorat TVA de la 19% la 23% şi a mărit cu 10% accizele la alcool, tutun şi benzină. Salariul mediu a fost redus cu până la 20%. Salariile din sectorul public au fost reduse cu 8%, iar al 13-lea şi al 14-lea salariu au fost eliminate. Reformarea sistemului de pensii a presupus o diminuare de 10% a acestora şi majorarea vârstei de pensionare pentru femei la 65 de ani. Cotele preferenţiale ale TVA au fost majorate, iar bugetul pentru Sănătate - redus.

Faţa nevăzută a crizei: numărul de greci cu HIV creşte dramatic

„Contagiune“ este cuvântul folosit în presa economică pentru a descrie  criza din Grecia. Pentru populaţia care trăieşte acum într-o societate dominată de haos, cuvântul are un cu totul alt înţeles. De când s-au agravat problemele economiei elene, numărul utilizatorilor de draguri şi prostituţia au crescut şi, odată cu ele, şi numărul de greci infectaţi cu HIV.

FOTO: Reuters. Medici voluntari efectuează teste HIV pe străzile Atenei

Pe măsură ce criza se agravează, societatea devine mai sumbră. Grecii iau acum cu 35% mai multe antidepresive decât luau în urmă cu cinci ani, potrivit datelor Şcoalii Naţionale pentru Sănătate Publică. Ministerul Sănătăţii spune că sinuciderile au crescut cu până 40% doar în acest an.

Jurnaliştii Reuters au mers pe străzile Atenei pentru a documenta un fenomen din ce în ce mai extins în societatea greacă: contractarea virusului HIV ca urmare a folosirii în comun a acelor de seringă.

Grecii (atât statul, cât şi populaţia) au cheltuit, în 2011, cu 36% mai puţin pentru sănătate, potrivit Şcolii Naţionale pentru Sănătate Publică. În 2010 s-au cheltuit 25 de miliarde de euro, adică aproximativ 10% din PIB, pentru sistemul de sănătate (privat şi public). În acest an însă, suma va scădea la 16 miliarde de euro. Bugetul de la stat se ridică la doar 10 miliarde de euro.

Efectul este resimţit cel mai tare la marginile societăţii. Consumului de heroină şi prostituţia sunt în creştere. Dependenţii de droguri şi imigranţii ilegali cu HIV spun că este greu să găseşti ace curate, înlocuitori de heroină şi tratamente antiretrovirale. Ritmul de infecţie cu HIV este în creştere.

Medici voluntari efectuează teste HIV pe străzile Atenei în ambulanţe

Cele mai recente date disponibile ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, din 2009, arată că 11.000 de persoane, sau 0,1% din populaţia greacă, aveau atunci  HIV / SIDA - o treime din rata în Statele Unite ale Americii. Dar asta se pare că se schimă. În primele cinci luni ale anului 2010, Grecia a avut 255 de noi cazuri de HIV. În aceeaşi perioadă a acestui an, au existat 384 de cazuri noi - o creştere de mai mult de 50%.

Centrul pentru Control şi Prevenire a Bolilor prezice că rata de creştere se va ridica la 60%până la sfârşitul anului 2011. Prin comparaţie, în Statele Unite rata anuală de creştere este de numai 7%.

Indolenţa grecilor şi excesele italienilor au devenit laitmotive în tensiunile şi disputele politice de la începutul crizei euro, în urmă cu un an şi jumătate. Statele PIIGS (Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia şi Spania) sunt considerate, în continuare, cele mai vulnerabile din UE.

Însă, chiar şi afectate de criză, nivelul de trai din aceste state s-a menţinut la ani-lumină în faţa României. În Grecia, PIB pe cap de locuitor a fost în 2010 de 16.625 de euro. În Portugalia, raportul a fost de 12.133 de euro pe cap de locuitor, iar în Spania - 16.109 euro pe cap de locuitor, potrivit CIA World Factbook. În acelaşi an, PIB pe cap de locuitor s-a ridicat în România la 6.506 euro.