Scumpirea gazelor ne va rebranşa la CET-uri
0Compania Adrem Invest, deţinută de fraţii Corneliu şi Adrian Bodea, construieşte o centrală termică la Suceava. De ce să investeşti pe o piaţă unde numărul consumatorilor scade pe zi ce trece? Gazele se vor scumpi atât de mult în câţiva ani, încât populaţia se va întoarce la sistemul centralizat de încălzire, care va deveni mai avantajos decât centrala de apartament, spune Corneliu Bodea.
Vestea elimării subvenţiilor de la bugetul de stat pentru energia termică a determinat un val de debranşări anul trecut, dar şi în această vară. Oamenii s-au grăbit să-şi instaleze centrale de apartament pe gaze, speriaţi de ideea majorării chiar şi cu 60% a facturii la căldură. Aceasta deşi Guvernul a anunţat că va ridica plafonul până la care se vor acorda ajutoare directe pentru încălzire pentru cei cu venituri mici.
Însă autorităţile statului trebuie să informeze populaţia cu privire la aspectele negative ale acestui val de debranşări, spune Corneliu Bodea, vicepreşedintele Adrem Invest, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul".
Compania construieşte o centrală în cogenerare (producţie de energie electrică şi termică simultan) la Suceava şi va livra agentul termic necesar întregului oraş din 2013. Bodea şi fratele său, preşedintele companiei, se numără printre puţinii antreprenori români care s-au aventurat pe piaţa producţiei de energie, dominată de societăţi ale statului şi de giganţii energetici europeni.
Vine marea rebranşare
„Trendul internaţional al creşterii preţului gazelor este evident şi de neevitat, întrucât gazul este o resursă pe cale de dispariţie. Adăugăm asta la faptul că în România preţul are o întârziere faţă de nivelul european, iar tarifele plătite acum de populaţie sunt mici. Va veni o liberalizare a pieţei şi oamenii trebuie să se aştepte ca preţul gazelor să crească", a arătat Bodea. În acel moment, va fi mai eficient să fii racordat la sistemul centralizat şi vom fi martorii unui val de rebranşări, susţine el. Reamintim că Guvernul şi-a asumat în faţa FMI liberalizarea totală a pieţei de gaze şi de electricitate până în 2015.
De altfel, Adrem Invest a proiectat centrala de la Suceava la o capacitate de 320.000 de gigacalorii pe an, mai mare decât este consumul de acum al Sucevei, de 270.000 de gigacalorii pe an, tocmai pentru a preîntâmpina acest trend. Aceasta chiar dacă reprezentanţii companiei se aşteaptă ca debranşările să continue pe termen scurt.
„Dacă numărul debranşărilor este mare, se pot produce dezechilibre importante în cadrul sistemelor centralizate, ceea ce ar afecta pe toată lumea. Sistemele centralizate sunt în marea lor majoritate în administraţia Consiliilor Locale, care trebuie să acopere pierderile din taxele şi impozitele pe care le încasează", a explicat Bodea.
Problemele actuale ale sistemului centralizat sunt pierderile imense, de 50-70%, în condiţiile în care o valoare normală ar fi undeva la 25%. „Pentru a evalua cu precizie un program de modernizare a reţelelor trebuie să începi cu automatizarea. Pentru a culege datele din reţea trebuie să evaluezi unde sunt pierderile. La noi s-a început greşit: întâi s-a făcut reamenajarea conductelor, abia apoi s-au aplicat sistemele de monitorizare", a mai spus antreprenorul.
Vestea bună este că investiţiile private în acest sector se înmulţesc odată cu acordarea, de la 1 aprilie 2011, a unor bonusuri pentru producătorii de energie în cogenerare cu eficienţă de peste 70%. Bodea a enumerat concepte moderne care se pun în aplicare în Bucureşti şi Braşov, precum amplasarea unor centrale mici de cartier care ridică temperatura agentului termic mai aproape de consumator, astfel pierderile fiind mult reduse.
Eliminarea subvenţiilor uniforme este corectă
În opinia sa, este corect ca statul să elimine subvenţiile uniforme la căldură şi să le diferenţieze în funcţie de venitul populaţiei. „Ideea este bună, pentru că nu este corect ca eu să fiu subvenţionat, indiferent de venitul meu şi de consum, la fel ca un şomer, de exemplu. Trebuie însă să vedem şi felul cum se va aplica această idee", susţine Bodea, care a precizat că sistemul poate fi aplicat chiar din această iarnă, dacă autorităţile îşi fac treaba.
Centrala de la Suceava, investiţie de 60 de milioane de euro, va avea două grupuri: unul care va utiliza gaze şi va beneficia de bonusuri pentru cogenerare de înaltă eficienţă, iar celălalt - pe biomasă, sursă regenerabilă pentru care va primi certificate verzi. Turbina cu gaz va fi gata în toamna 2012, iar cea pe biomasă, în primăvara 2013. În total, centrala va avea o capacitate de 320.000 de gigacalorii pe an de energie termică şi de 150.000 de MWh de electricitate.
Bodea a explicat că a ales Suceava pentru această investiţie datorită iernilor lungi, sistemului relativ bun de distribuţie, unde pierderile sunt de 25-30%, dar şi datorită faptului că procentul de neplată a facturilor este mic. Totodată, zona este potrivită pentru utilizarea biomasei lemnoase ca materie primă.
Continuă debranşările
Potrivit Autorităţii Naţionale de
Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, în
primele patru luni ale anului s-au debranşat de la sistemul centralizat
4.618 de apartamente, iar în sistem au rămas 1.549.773 de apartamente,
cu 3,9% mai puţine decât la finele lunii aprilie 2010.
Datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică arată că anul trecut românii au consumat 11 milioane de gigacalorii, cu 4,4% mai puţin decât în 2009. Anul trecut erau racordate la reţeaua centralizată de alimentare cu căldură şi apă caldă 106 localităţi la nivelul întregii ţări, iar, faţă de 2009, nu s-a mai distribuit energie termică în şapte oraşe.
Creşte piaţa centralelor de apartament
Reducerea subvenţiilor la încălzire va determina creşterea pieţei locale de centrale termice de apartament cu peste 30% în acest an, estima, recent, Ariston Thermo România. Se va ajunge astfel la 180.000 de unităţi vândute, faţă de 135.000, cât s-au comercializat anul trecut.
Pe drumul spre „reţeaua inteligentă" şi „centrala virtuală"
În ceea ce priveşte electricitatea produsă în centrala de la Suceava, Bodea spune că prioritatea investiţiei este producţia de energie termică, iar cea de electricitate va depinde de cererea de căldură şi apă caldă. Întrebat unde va vinde electricitatea, Bodea a amintit de dezbaterea creată pe marginea modificărilor legislaţiei din domeniul regenerabilelor (Legea 220/2008) prin care se doreşte preluarea garantată a energiei în reţea, dar nu cu prioritate.
„Înţelegem acest aspect, ca specialişti în reţele, chiar dacă nu ne avantajează în investiţia noastră: reţelele noastre de electricitate nu sunt pregătite să preia procente foarte mari de energie regenerabilă. Cum să spun eu că preiau cu prioritate energia eoliană, dacă vântul se poate opri în orice moment, fără să poată prevedea nimeni? Atunci trebuie să ai o rezervă de capacitate echivalentă şi nu de oricare, ci cu pornire rapidă", spune el.
Bodea a amintit şi de conceptul de reţea inteligentă - „smart grid" - de care se vorbeşte din ce în ce mai mult ca despre o soluţie salvatoare pentru integrarea energiei regenerabile în reţea şi pentru eficientizarea consumului.
„Aici trebuie ca statul şi instituţiile să stabilească o strategie cu aplicabilitate rapidă, să transforme reţelele în smart grid. Este un concept foarte complex, dar care se referă exact la problematica asta. În 20 de ani o să apară o grămadă de schimbări. Oamenii îşi pun eoliene şi panouri fotovoltaice pe case şi trebuie să le garantezi accesul la reţea, dar când ponderea lor creşte foarte mult trebuie să ai o reţea inteligentă", a arătat reprezentantul Adrem Invest.
El a arătat că în ţările nordice din Europa, unde ponderea energiei verzi este mare, se lucrează deja cu noţiuni precum „virtual power plant", adică o „centrală virtuală" unde mai mulţi producători se unesc în sistemul energetic, chiar dacă fizic ei sunt la distanţă, formează un coş de energie şi se echilibrează reciproc în sistem.
„Există în Suedia o reţea de smart grid unde s-a ajuns chiar şi la următoarele: pe baza unor contracte şi echipamente speciale, există un consens între furnizorul de electricitate şi consumator ca furnizorul să poate interveni să pornească sau să oprească echipamentele din casă. De exemplu, frigiderul nu păţeşte nimic dacă îl opreşti o jumătate de oră. Un frigider consumă puţin, dar un milion de frigidere consumă foarte mult. Este vorba şi de nivelul de tehnică, dar şi de nivelul de conştientizare. Consumatorul obţie un preţ mai mic la energie, dar câţi dintre noi am fi dispuşi să acceptăm aşa ceva? Totuşi, acesta va fi viitorul", a mai spus antreprenorul român.