România vrea euro în 2014

Oficialii de la Bucureşti cred că un mesaj politic va forţa economia să răspundă criteriilor europene Euro va fi adevăratul paşaport de intrare a economiei în Europa. Un paşaport

Oficialii de la Bucureşti cred că un mesaj politic va forţa economia să răspundă criteriilor europene

Euro va fi adevăratul paşaport de intrare a economiei în Europa. Un paşaport care nu se acordă pe indulgenţe politice, ci pe bază de cifre.

Preşedintele Traian Băsescu şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, au anunţat ieri la Frankfurt (unde se află Banca Centrală Europeană) că România vrea să adopte moneda euro în 2014.
Angajamentul oficial confirmă un termen vehiculat de mai mult timp în România, dar considerat astăzi cel puţin foarte ambiţios, comparativ cu principalii indicatori ai economiei autohtone.

Dacă peste doi ani (perioada minimă de stagiu în anticamera euro, aşa-numitul ERM-II) ne-am propune să adoptăm moneda europeană, pur şi simplu ni s-ar trânti uşa în nas. Am pica la primul examen - inflaţia cu o rată anuală de peste 8%, suntem cu cinci puncte procentuale peste normă.

Având o inflaţie "neeuropeană", evident că n-am trece nici criteriul dobânzilor. Şi, evident, nu va fi suficient să spunem că stăm bine la criterii precum deficitul bugetului consolidat sau datorie publică. Cu alte cuvinte nu va fi suficient să spunem "strângem şurubul, deci fiţi indulgenţi cu noi".

În realitate, chiar ar fi contraproductiv să strângem şurubul pentru a trece la euro. Deşi criteriile privind convergenţa reală nu sunt foarte clar stabilite, România trebuie să ajungă la un nivel "european" al PIB/locuitor exprimat la paritatea puterii de cumpărare. Acum, de-abia suntem la o treime.

Parcursul …inteligent

În mod cert, nu vom putea intra în zona euro cu actualele salarii, arată analistul Lucian Anghel, economistul şef al Băncii Comerciale Române. Prin urmare, va trebui găsită acea formulă prin care salariile să crească, dar nici inflaţia să nu crească. Apoi, va trebui găsită şi acea soluţie ca dobânzile să scadă, dar şi inflaţia să scadă în acelaşi timp.

"Nu putem intra în zona euro cu o politică monetară strânsă, pentru că asta ar arăta că economia nu poate să se descurce singură. Iar după ce adoptăm euro, practic Banca Naţională nu va mai putea interveni prin pârghia dobânzilor", adaugă Lucian Anghel. O asemenea soluţie nu este chiar …imposibilă.

"Pur şi simplu trebuie ca de-acum până în 2012 să avem un parcurs în care trebuie valorificate toate oportunităţile - nu trebuie să ratăm nici o mare investiţie, trebuie să absorbim cât mai mult din fondurile europene, pentru ca economia să poată avea o creştere sănătoasă, bazată pe creşterea productivităţii, în primul rând", precizează analistul.

Cum ar trebui să arate România peste patru-şase ani?

Rata inflaţiei (%) - maximum 1,5 puncte procentuale peste media celor mai performanţi trei membri UE
Ratele dobânzilor pe termen lung - maximum două puncte procentuale peste media celor mai performanţi trei membri ai UE
Cursul de schimb faţă de euro - apreciere/depreciere maximă de 15 procente faţă de media pe doi ani
Deficitul bugetului consolidat - sub 3% din PIB
Datorie publică - sub 60% din PIB
(indicatori de convergenţă monetară)