De ce ratează BNR ţintele de inflaţie

Economiştii spun că banca centrală încearcă să contracareze anticipaţiile inflaţioniste chiar cu preţul erodării credibilităţii propriilor obiective. BNR lucrează pe un teren instabil, unde incertitudinile privind deciziile guvernamentale fac aproape imposibilă respectarea ţintei. Şi totuşi?

BNR a ratat pentru al cincilea an consecutiv ţinta de inflaţie

Ţinta băncii centrale privind rata inflaţiei este în mod constant depăşită începând din 2006. Deşi menţionează, frecvent, ca presiuni asupra stabilităţii preţurilor, factori independenţi de controlul său, Banca Naţională a României (BNR) nu reuşeşte să cuantifice unele riscuri nici atunci când influenţa acestora devine evidentă.

Aşteptări diferite

După prezentarea ultimului raport asupra inflaţiei, în care BNR a majorat, din nou, prognoza de inflaţie pentru acest an la 5,1%, FMI a transmis pentru prima oară că banca centrală ar face bine să nu rateze şi ţinta de inflaţie din 2012. „Nu le spunem ce să facă, le spunem doar: «Aveţi grijă la inflaţie şi luaţi deciziile de politică monetară corespunzătoare»", a declarat şeful delegaţiei finanţatorilor externi, Jeffrey Franks. În acelaşi timp, Fondul este de părere că indicele preţurilor de consum se va plasa peste nivelul de 5% estimat de BNR. La cel mai recent sondaj economic, la care au răspuns peste 5.500 de persoane, 67% din acestea consideră că, la sfârşitul anului, rata inflaţiei se va situa peste 6%.

Potrivit lui Virgil Livanov, analist financiar al Fairwind, presiunile inflaţioniste rămân la un nivel ridicat, atât pe plan intern, cât şi extern, prin prisma creşterii cotaţiilor internaţionale la materiile prime alimentare şi nealimentare, şi mai mult ca sigur rata inflaţiei va depăşi 8% pentru acest an. „BNR nu face o estimare pentru rata inflaţiei, ci mai degrabă impune o ţintă.

Istoria ultimilor ani ne arată că această ţintă este frecvent depăşită, cu 2-3 puncte procentuale", arată Livanov. Or, economistul-şef al ING, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, spune că la o depăşire a ţintei de 2-3 puncte procentuale nu se mai poate vorbi despre credibilitatea prognozei, în condiţiile în care BNR mizează foarte mult pe aceasta. „Au existat unele evoluţii marcate de banca centrală ca presiuni inflaţioniste, în mod repetat, dar unele nu au fost cuantificate. De pildă, în 2010, deşi se ştia de luni bune că agricultura va afecta negativ indicele preţurilor de consum, BNR a preferat să nu calculeze acest efect", punctează Chidesciuc. Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, spune, la rândul său, că în privinţa preţurilor la alimente lucrurile erau destul de clare şi puteau fi anticipate.

Alegere dificilă

Atunci de ce preferă BNR să menţină „un optimism prudent", în ciuda faptului că întrevede o serie de riscuri? Un posibil răspuns este dat de Dumitru: „Previziunile băncii, deşi au un grad de incertitudine, vor să ancoreze anticipaţiile inflaţioniste". Acestea reprezintă unul dintre cele mai importante canale prin care politica monetară influenţează activitatea economică. Acestea afectează procesul de formare a preţurilor prin mai multe canale. Potrivit lui Chidesciuc, firmele îşi vor modifica preţurile în funcţie de aşteptările inflaţioniste şi de cheltuielile asociate modificării (de promovare sau reclamă).

În ceea ce priveşte populaţia, aşteptările inflaţioniste sunt importante pentru negocierea salariilor, dar şi în alegerea comportamentului de consum, economisire sau investiţii. „Un nivel ridicat al aşteptărilor inflaţioniste determină populaţia să consume în momentul respectiv, iar o cerere ridicată pune presiune asupra preţurilor. Investitorii au nevoie, totodată, de proiecţii privind evoluţia inflaţiei pentru a decide oportunitatea investiţiilor", punctează Chidesciuc.

"Previziunile BNR, deşi au un grad de incertitudine, vor să ancoreze anticipaţiile inflaţioniste."
Ionuţ Dumitru
preşedinte Consiliul Fiscal România