Cum au devenit indienii de la ArcelorMittal „băieţi deştepţi“

Hidroelectrica va livra combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi, pe parcursul anului viitor, o cantitate uriaşă de electricitate la un preţ cu 25% sub media pieţei. Guvernul a decis să ajute fostul Sidex, unul dintre coloşii industriali ai ţării, să-şi relanseze producţia şi să păstreze cele 9.500 de locuri de muncă.

Hidroelectrica, cel mai mare şi cel mai ieftin producător de electricitate din România, aflat în portofoliul statului, va livra combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi o cantitate de 1.752.000 de MWh de energie, la un preţ de 130 de lei pe MWh. Tranzacţia s-a încheiat în urma unei licitaţii care a avut loc pe bursa de energie OPCOM ieri-dimineaţă.

Citiţi şi Coaliţie în energie pentru a ajuta Sidex

Preţ egal cu cel plătit de „băieţii deştepţi"

Preţul de 130 de lei pe MWh pe care îl va plăti fostul Sidex, cu 25% mai mic decât media pieţei, este şi preţul minim pentru 2011 din contractele pe care le are Hidroelectrica pe termen lung cu aşa-numiţii „băieţi deştepţi", contracte încheiate înainte de 2005.

Electricitatea va fi furnizată pe parcursul anului viitor şi va acoperi tot consumul unităţilor deţinute de ArcelorMittal în România, adică Galaţi, Iaşi, Roman şi Hunedoara. „Adevărul" a relatat încă de săptămâna trecută că Hidroelectrica va fi compania care va livra electricitatea cerută de Mittal, după ce Consiliul de Administraţie al producătorului a aprobat această tranzacţie.

Numai că energia produsă efectiv de Hidroelectrica este deja contractată, astfel că producătorul a trebuit să formeze un coş de electricitate care să cuprindă mai multă energie generată de termocentrale, mai scumpă. Din acest coş vor fi onorate toate contractele, inclusiv cel cu Mittal.

Hidroelectrica oricum cumpăra energie din piaţă pentru a suplini fluctuaţiile din producţie, însă de data aceasta a trebuit să achiziţioneze o cantitate similară cu cea din contractul pentru indieni. „Am făcut nişte dealuri (aranjamente - n.r.) beton. Am cumpărat cantităţi foarte mari de pe piaţă", ne declara Mihai David, directorul general al Hidroelectrica, săptămâna trecută, refuzând să detalieze.

Paroşeni, asul din mânecă

Surse din sectorul energetic ne-au precizat că este vorba de o cantitate mare de energie cumpărată de la termocentrala Paroşeni. Aceasta a fost scoasă de sub tutela companiei Termoelectrica, unde activa ca sucursală, şi a devenit filială cu personalitate juridică.

„Paroşeni este o termocentrală eficientă, cu costuri mai mici decât altele, care era grevată de datoriile şi pierderile Termoelectricii. Hidroelectrica va cumpăra energie de la Paroşeni cu 144 de lei pe MWh în 2011", au explicat sursele menţionate. Spre comparaţie, Hidroelectrica produce energie la costuri bugetate de 93 de lei pe MWh, însă cele reale pot ajunge şi la 70 de lei pe MWh, dacă se iau în calcul atât costurile cu generarea de electricitate, cât şi cele cu serviciile de sistem pe care le realizează compania.

Hidroelectrica poate achiziţiona energia de la Paroşeni în baza unui contract pe zece ani, încheiat în timpul mandatului de ministru al lui Varujan Vosganian, iar în 2010 preţul plătit de Hidroelectrica pentru electricitatea de la această centrală a fost de 230 de lei pe MWh.

Toate aceste rotiţe s-au mişcat în sectorul energetic pentru a ajuta ArcelorMittal Galaţi. Potrivit lui Ion Ariton, ministrul Economiei, s-a mers pe ideea că Arcelor este al doilea mare consumator de energie din România (după Alro Slatina), unul dintre cei mai mari angajatori (peste 9.500 de salariaţi), dar şi un important pilon al industriei, sectorul care trage pe plus economia ţării.

„Toţi producătorii care vor forma acest coş vor vinde în profit. Trebuie să facă în aşa fel încât niciunul să nu fie pe pierderi", a spus Ariton, într-un interviu acordat luni ziarului „Adevărul". Totuşi, având în vedere preţul mic de vânzare a energiei către Mittal, producătorii de electricitate vor renunţa la o parte din profit.

„Nu am făcut un profit maximal din această afacere, e drept, dar problema energiei nu e doar o problemă economică, ci şi una socială", ne-a declarat, la rândul său, Tudor Şerban, preşedintele Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica, referindu-se la ajutorul dat combinatului siderurgic.

Sidex, la capacitate maximă de la anul

Fostul Sidex devine astfel al doilea colos industrial din România, după Alro Slatina, care este sprijinit de sectorul energetic să-şi relanseze producţia. ArcelorMittal a anunţat că la mijlocul anului viitor va deschide un nou furnal şi va funcţiona la capacitate maximă.

Pe de altă parte, Alro cumpără energie de la Hidroelectrica la un preţ în funcţie de cotaţia internaţională a aluminiului, care a variat în acest an între 100 şi 120 de lei pe MWh. Hidroelectrica vrea să încheie în ianuarie un contract de hedging, pentru a acoperi riscul ca preţul aluminiului să scadă prea mult. Contractul cu Alro expiră în 2018.

Nou director la Hidroelectrica

De la 1 ianuarie, directorul general al Hidroelectrica, Mihai David, va fi înlocuit în această funcţie de Constantin Trihenea, fost prefect de Sibiu. Mihai David va deveni membru în Consiliul de Administraţie al companiei. El a preluat postul de director general al producătorului de energie la 1 iulie 2009.

"Nu am făcut un profit maximal din această afacere, dar problema energiei nu e doar economică, ci şi socială. "
Tudor Şerban
preşedintele Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica

"Toţi producătorii care vor forma acest coş vor vinde în profit."
Ion Ariton
ministrul Economiei

Preţul populaţiei nu va fi afectat

Reprezentanţii ministerului au dat asigurări că preţul energiei pentru populaţie nu va fi în niciun fel afectat în urma acestei tranzacţii. În plus, anul viitor, în coşul reglementat pentru populaţie, Hidroelectrica va contribui cu mai multă energie decât în acest an, adică cu aproape cinci TWh faţă de patru, la acelaşi preţ ca şi în 2010, adică 72 de lei pe MWh. Hidroelectrica a avut în acest an afaceri de peste 800 de milioane de euro şi a obţinut un profit brut de 110 milioane de euro, mai mare de şapte ori decât cel de anul trecut.

Mittal va trebui să plătească lunar, în avans

Potrivit contractului semnat între Hidroelectrica şi ArcelorMittal Galaţi, combinatul siderurgic va plăti pentru această energie lunar, în avans.

„În prima zi financiară a fiecărei luni contractuale, vânzătorul va emite către cumpărător o factură cu suma pe care acesta trebuie să o plătească pentru respectiva lună contractuală. Factura emisă de vânzător va fi transmisă în ziua emiterii, prin fax, cumpărătorului, iar acesta o va plăti în termen de cinci zile financiare de la data emiterii", se arată în contractul dintre cele două părţi.

Neplata facturii la data scadenţei atrage penalităţi pentru fiecare zi de întârziere, egale cu dobânda pentru neplata la termen a obligaţiilor către bugetul de stat.

Dacă Mittal nu a plătit factura şi penalităţile după 30 de zile financiare de la data scadenţei, Hidroelectrica îi trimite un preaviz, iar după şapte zile poate sista alimentarea cu energie. Mittal îi va plăti producătorului de energie prejudiciile produse de întreruperea livrării.

În cazul în care Arcelor nu plăteşte integral factura şi penalităţile timp de 10 zile de la sistarea livrării, Hidroelectrica are dreptul să rezilieze contractul. Totodată, combinatul poate ieşi din acest contract dacă Hidroelectrica întrerupe livrarea în caz de forţă majoră pentru mai mult de 30 de zile.

Electrica va rezolva dezechilibrele

Pentru că energia este în bandă, adică livrată încontinuu, Mittal va vinde către Electrica o parte a electricităţii, iar aceasta i-o va returna în funcţie de necesităţile de consum, rezolvând dezechilibrele. Acest mecanism îi va mai costa pe indienii de la Mittal încă 17 lei pe MWh.

Reacţii diferite în piaţă despre această afacere

Tranzacţia dintre ArcelorMittal şi Hidroelectrica compromite total ideea de piaţă liberă a energiei, a declarat, pentru „Adevărul", preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România, Ion Lungu. Acesta a arătat că nu este normal ca preţul dintr-o astfel de tranzacţie să fie cu 25% mai mic decât media pieţei.

„Această tranzacţie este în afara conceptului de piaţă şi compromite un întreg mecanism la care am muncit până acum. Pe această bursă ar fi trebuit să fie oferte de cumpărare şi oferte de vânzare care să se întâlnească şi să formeze un preţ al pieţei. Acum nu mai există preţuri de referinţă. Această tranzacţie nu face bine pieţei", a spus Lungu.

Compania InterAgro vrea şi ea gaze ieftine

Pe de altă parte, grupul InterAgro, cel mai mare consumator de gaze din ţară, a salutat deciziile autorităţilor române de a sprijini industria autohtonă prin măsuri care duc la reducerea costurilor de producţie şi, în acest fel, la creşterea competitivităţii produselor fabricate în România, potrivit unui comunicat al companiei.

„Furnizarea de energie electrică marilor consumatori, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, la preţuri care permit concurenţa, încurajează producţia industrială. Se vor înregistra efecte benefice ale acestor decizii şi în ceea ce priveşte stabilitatea locurilor de muncă", au spus oficialii InterAgro.

Guvernul a permis marilor consumatori de gaze să cumpere această resursă doar din producţie internă, la jumătate de preţ faţă de gazele din import, în perioada iunie 2009 - octombrie 2010. Deşi InterAgro a cerut ca această facilitate să fie prelungită, Ministerul Economiei a susţinut că acest lucru ar scumpi gazele pentru populaţie.

Fondul Proprietatea s-a opus tranzacţiei cu Sidex

Contactaţi de „Adevărul", reprezentanţii Fondului Proprietatea, care deţine 20% din Hidroelectrica, au spus că nu pot comenta deocamdată pe această temă. Întrebat de ce Fondul s-a opus tranzacţiei cu ArcelorMittal în Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica, ministrul Ion Ariton a arătat că reprezentanţii acestuia şi-au făcut un obicei din a vota împotriva oricărei propuneri.

Două companii au făcut concurenţă Sidex pe bursă

Valoarea contractului semnat ieri între Hidroelectrica şi ArcelorMittal Galaţi se ridică la 227,7 milioane de lei, adică 53,2 milioane de euro, fiind vorba de 1.752.000 de MWh de energie cu un preţ de 130 de lei pe MWh. Acest preţ nu include tariful pentru introducerea energiei în reţea, nici TVA şi nici acciza aferentă vânzării de energie în scopuri comerciale.

Zilele trecute, pe bursă au mai apărut două oferte de cumpărare pentru exact aceeaşi cantitate de energie, însă cu preţuri mai mari, pentru licitaţii la data de 4 ianuarie 2011. Astfel, traderul de energie Petprod ar fi fost dispus să plătească 159 de lei pe MWh (incluzând tariful de introducere în reţea) pentru acest pachet de energie, iar un alt furnizor, Arelco, ar fi dat 133 de lei pe MWh.

Dacă Hidroelectrica ar fi ales să vândă această cantitate de energie către Petprod, ar fi obţinut cu aproape zece milioane de euro în plus faţă de contractul cu Arcelor.