Creditul va deveni un lux pentru români
0Banca Naţională vrea să impună băncilor condiţii stricte de acordare a creditelor către populaţie, astfel că tot mai puţini români se vor putea împrumuta. Limitarea creditării de către BNR va afecta băncile comerciale, populaţia, dar şi economia românească, prin scăderea consumului, consideră analiştii financiari.
După ce guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) a anunţat cu câteva luni în urmă că pregăteşte restricţionarea creditului pentru populaţie, instituţia a publicat spre dezbatere proiectul de regulament ce prevede condiţii stricte de contractare a împrumuturilor. Creditele de consum se vor acorda pe maximum cinci ani, iar garanţia trebuie să fie de 133% din suma împrumutată. În cazul creditelor imobiliare, avansul minim va fi de minimum 15% pentru lei, 30% pentru euro, respectiv 40% pentru alte valute.
Care va fi impactul acestui regulament dacă el se va aplica în forma actuală? „Finanţările în valută vor deveni produse de lux", spun analiştii portalului financiar Conso.ro. Tot mai puţini români se vor încadra pentru contractarea unui împrumut. De exemplu, o familie formată din două persoane, cu venituri lunare de 3.500 de lei şi fără alte datorii, poate obţine în prezent un credit ipotecar de aproximativ 50.000 de euro, pe o perioadă de 30 de ani, potrivit Conso.ro. Dacă proiectul BNR va fi adoptat în forma actuală, suma maximă ce poate fi împrumutată va fi de 32.000 de euro, cu 36% mai mică.
Împrumutul în lei nu este o alternativă
Principalul obiectiv al regulamentului BNR este limitarea creditului în valută, care în perioada 2006-2008 a cunoscut creşteri spectaculoase, explică Lucian Anghel, economistul-şef al BCR. Odată cu intrarea în criză, leul s-a depreciat în raport cu euro şi cu francul elveţian, astfel că mulţi români nu şi-au mai putut achita ratele. „În teorie, obiectivul este unul corect, să te împrumuţi în valuta în care ai salariul. Dacă reducem însă volumul de credite în valută, trebuie să ne uităm să vedem dacă avem cu ce să-l înlocuim. Împrumutul în lei nu va deveni prin acest regulament mai ieftin", spune Anghel. Dacă pentru un împrumut de 50.000 de euro, rata lunară este de 350 de euro, în cazul în care solicitantul doreşte să împrumute echivalentul în lei (212.000 de lei), cea mai avantajoasă ofertă presupune o rată de 1.700 de lei (400 de euro). Conform regulamentului propus de BNR, pentru o sumă împrumutată de 212.000 de lei, venitul lunar al familiei ar trebui să urce la 4.450 de lei, potrivit calculelor Conso.ro.
„Piaţa este oricum moartă"
Lucian Anghel se aşteaptă ca regulamentul să nu se aplice în forma adusă în dezbatere. În cazul în care va fi aprobat în această formă, va exista un efect negativ asupra procesului de creditare, dar şi asupra economiei, afectat fiind consumul, consideră economistul-şef al BCR. Pe de altă parte, Lucian Cojocaru, vicepreşedinte Volksbank pe zona de retail, consideră că noile reglementări ale BNR sunt corecte din punct de vedere prudenţial, dar că restricţionarea creditării îi va nemulţumi pe potenţialii clienţi. În ceea ce priveşte impactul asupra băncilor, reprezentantul Volksbank spune că va fi unul neutru.
„Creditarea, cât este ea acuma, va fi şi mai mult frânată. Pentru bănci rezultatul este neutru, oricum piaţa este moartă", a declarat Cojocaru, potrivit Mediafax. Oficialul Volksbank a arătat că elementul determinant pentru relansarea creditării este evoluţia economiei în ansamblu şi mai puţin modificarea reglementărilor. „Nu poate spune nimeni dacă şi când se va relansa creditarea pentru că factorii care stau la baza creditării sunt mai degrabă economici", a mai spus Cojocaru.
"Creditarea, cât este ea acuma, va fi şi mai mult frânată. Pentru bănci rezultatul este neutru, oricum piaţa este moartă."
Lucian Cojocaru
vicepreşedinte Volksbank
Principalele prevederi din proiect
- Limitarea maturităţilor la creditele de consum la cel mult cinci ani;
- Creditele de consum cu ipotecă vor fi tratate la fel ca orice alt credit de consum; lPentru creditele de consum, clientul trebuie să dispună de o garanţie reală de 133% din suma împrumutată;
- Pentru creditele imobiliare, debitorul va deţine un avans de cel puţin 15% din valoarea imobilului la finanţările în lei, de 30% pentru creditele în euro şi de 40% în cazul finanţărilor în alte valute.