Concurenţă aprigă pe Dunăre pentru capitalul chinezilor

Şefii asociaţiilor de business din ţările riverane fluviului şi-au prezentat, la Bucureşti, argumentele pentru a atrage investiţiile asiaticilor.

Dacă guvernele, ministerele şi autorităţile statale din ţările dunărene urnesc mai greu transpunerea în practică a Strategiei Dunării, asociaţiile de business şi în special Camerele de Comerţ s-au dovedit a fi mult mai pragmatice. Ieri, la Bucureşti, liderii mediului de afaceri din Austria, Ungaria, Serbia, Bulgaria şi România au prezentat, în faţa unui grup de cel puţin 20 de investitori chinezi, atuurile pe care ţările lor le au pentru a atrage capitalul asiatic. Majoritatea prezentărilor, afişate în cadrul unei conferinţe organizate de Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti, au marşat pe nivelul competitiv al taxelor sau pe forţa de muncă ieftină şi calificată, dar şi pe diversele facilităţi acordate investitorilor străini.

„Adevărul" vă prezintă principalele argumente ale acestor ţări intrate subit într-o concurenţă aprigă pentru a-i convinge pe chinezi.România câştigă prin mărimea pieţei. Reprezentantul României, Robert Donose, a arătat că ţara noastră este prima ca mărime între ţările dunărene după suprafaţă şi a doua ca număr de locuitori, acesta fiind principalul nostru avantaj competitiv.

Confluenţa a trei Coridoare paneuropene de transport (IV Est-Vest, IX Nord-Sud şi VII, care e chiar Dunărea) şi dezvoltările logistice ar fi alte avantaje, iar la acestea se adaugă capitalul uman. Peste 50% din populaţie are o vârstă mai mică de 40 de ani şi în România există mai mult de 720 de facultăţi şi universităţi care dau peste 2.000 de absolvenţi anual, cu o bună pregătire tehnică. Avem peste 50 de parcuri industriale, o legislaţie proaspătă privind parteneriatul public-privat, taxe scăzute şi un sistem financiar prin care statul poate participa cu până la 50% în investiţiile private de mare anvergură.

Bulgaria se laudă cu „înţelepciunea financiară". Cursul valutar fix şi interdicţia impusă autorităţilor de a se implica în politicile monetare au condus la o stabilitate financiară remarcabilă, Bulgaria fiind singura ţară al cărei rating a fost îmbunătăţit în anii de criză. „Nu intrăm în zona euro pentru că nu vrem să plătim datoriile altora", şi „cel mai bun activ al nostru este experienţa, înţelepciunea financiară obţinută în urma crizei", a fost argumentul forte al reprezentantului Bulgariei. Investitorii străini sunt împărţiţi pe clase după anvergura alocării financiare (până la 10 şi, respectiv, peste 10 milioane de euro), fiecare clasă beneficiind de anumite praguri de facilităţi - subvenţii, prioritate la licitaţii, chiar terenuri atribuite gratuit. Bulgaria nu sprijină domeniile comercial, imobiliar şi construcţii, pentru că „acestea se pot ajuta singure", în schimb susţine producţia industrială, infrastructura, cercetarea-dezvoltarea, sănătatea şi sectorul IT&C.

Serbia beneficiază de acorduri comerciale. Marele avantaj al vecinului nostru cu capitala la Belgrad este că a încheiat acorduri comerciale cu jucători de primă mână din economia mondială: Rusia (Serbia e singura ţară din fostul bloc comunist care are un astfel de acord) sau SUA (sistem generalizat de preferinţe). Iar din partea UE beneficiază de „clauza naţiunii celei mai favorizate".

Ce spun chinezii

Guo Wei, director de investiţii şi dezvoltare la un holding cu capital chinez, a declarat pentru „Adevărul" că a remarcat „atât avantaje, cât şi dezavantaje" în ţările prezentate la conferinţă, iar România „merită toată atenţia" investitorilor asiatici.