Chinezii au datorii de mii de miliarde

Proiectele de dezvoltare ale statului asiatic sunt aproape de final, iar autorităţile vor trebui să achite o notă de plată de 1.500 de miliarde de dolari. Pentru a ascunde valoarea datoriilor, instituţiile locale au recurs la „artificii“ precum crearea a mii de vehicule de investiţii care să funcţioneze drept paravan.

Creşterea economică de 10,5% înregistrată de China în 2010 s-a bazat, în mare măsură, pe proiectele de dezvoltare a infrastructurii demarate în principalele regiuni ale statului. A fost chiar una dintre principalele măsuri aplicate de Guvernul de la Beijing pentru a combate criza economică şi a evita recesiunea.

Citiţi şi:

Americanii nu se mai cred stăpânii lumii
VIDEO INFOGRAFIE Zbor inaugural al primului avion chinez invizibil

Acum însă, potrivit unui parlamentar chinez, autorităţile locale chineze au datorii ascunse în valoare de cel puţin 1.500 de miliarde, generate de aceste proiecte. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât, în curând, acestea vor ajunge la scadenţă, a declarat Yin Zhongqing, membru al Parlamentului Chinei, într-un interviu pentru Reuters Insider.

CUM SĂ ASCUNZI DATORII IMENSE

Guvernele locale au reuşit totuşi să ascundă aceste datorii prin înfiinţarea unor vehicule de investiţii care să contracteze împrumuturile. Legislaţia chineză interzice guvernelor locale să ia împrumuturi în mod direct.

Astfel, pentru a-şi finanţa planurile ambiţioase de dezvoltare, au înfiinţat aceste platforme de investiţii care au luat credite de la bănci, garantând cu active, în general terenuri, reprezentând, implicit, garanţii guvernamentale. Aceste sume nu apar în bilanţurile oficiale ale datoriilor, informează cnbc.com.

„Sumele mari pe care autorităţile locale le-au împrumutat de la sfârşitul anului 2008 pentru a combate impactul crizei financiare mondiale vor deveni o povară grea pentru continuarea dezvoltării noastre", a spus Yin, care este membru al Comitetului pentru Finanţe şi Afaceri Economice din parlamentul Chinei. Mai mult, acesta a subliniat riscul ca guvernele locale cu mai puţine resurse financiare să intre în incapacitate de plată.

Potrivit acestuia, 70% din datoriile acumulate în acest fel în perioada 2009 - 2010 au fost generate la nivel de regiune, „unde guvernele nu deţin multe active, iar unele nu-şi pot permite nici măcar să-şi plătească ­angajaţii".

BEIJINGUL, BUN DE PLATĂ

„Datoriile acumulate prin aceste platforme, chiar şi cu garanţii financiare guvernamentale, pur şi simplu nu pot fi achitate. Cu alte cuvinte, atunci când au împrumutat banii, guvernele locale nu au intenţionat să-i înapoieze", a punctat Yin. Cine va achita în final datoriile?

Potrivit parlamentarului, sumele vor trebui să fie suportate de Beijing sau de băncile naţionale. Guvernul de la Beijing a încurajat administraţiile locale, în 2009-2010, să majoreze datoriile şi le-a permis să aibă deficite mai mari pentru a stimula investiţiile.

Acum, oficialii locali continuă să facă acelaşi lucru, în ciuda indicaţiilor Beijingului de a încetini operaţiunile pentru a permite economiei naţionale să urmeze o cale stabilă şi sustenabilă.

Potrivit celor mai recente estimări ale autorităţii de reglementare bancară din China, guvernele locale au împrumutat peste 1.000 de miliarde de dolari în ultima jumătate a anului trecut. Din această sumă, 26% ar putea să nu mai fie achitată, potrivit aceleiaşi surse.