BCR, mai tare decât Bank of America

Strada 32 şi Park Avenue tronează câte o sucursală de bancă: Citibank, Commerce Bankorp, North Fork Bank şi o sucursală a J. P. Morgan Chase. Toate astea la numai o aruncătură de băţ de

Strada 32 şi Park Avenue tronează câte o sucursală de bancă: Citibank, Commerce Bankorp, North Fork Bank şi o sucursală a J. P. Morgan Chase. Toate astea la numai o aruncătură de băţ de centrul bancar al HSBC. Desigur, să compari Manhattanul cu Dristorul sună aberant. şi totuşi, la intersecţia dintre şoseaua Mihai Bravu cu Camil Ressu, BCR şi BRD au câte o sucursală perete în perete. Două sute de metri mai încolo, la Baba Novac, BRD-ul mai are o sucursală, lângă Banca Românească şi Finansbank. Din peisaj nu lipseşte Banca Transilvania, cu o unitate la 100 de metri de intersecţia cu Mihai Bravu. Aceeaşi situaţie de aglomerare bancară poate fi întâlnită de altfel în numeroase zone din Capitală, dar şi în marile oraşe din provincie. Prea multe bănci? La ei acasă, newyorkezii ar spune că da. "Credem că se poate vorbi de o saturaţie, dar e tipică pentru sistemul bancar, unde există un spirit de turmă", comenta preşedintele şi directorul executiv al Bank of America, Kenneth D. Lewis, citat de "New York Times". Bank of America, cea mai mare bancă comercială din SUA, are în zona metropolitană New York 374 de sucursale, la o populaţie de aproape 22 milioane de oameni. Asta înseamnă o sucursală la 58.800 de locuitori.
Băncile vor "vitrinele" marilor oraşe
La noi însă, băncile îşi continuă extinderea propriilor reţele, mai ales în Capitală şi în marile oraşe, politica acoperirii pieţei oraşelor mici provinciale fiind una ce ţine de termene îndelungate. În Bucureşti, reţeaua bancară cea mai dezvoltată este cea a Băncii Comerciale Române, cu 77 de unităţi. Însă, comparativ cu Banca Americii în New York, aici acoperirea este de o sucursală BCR la 28.800 de locuitori. Practic dublă. În România, BCR (cu 450 de sedii) are o acoperire de zece ori mai mare decât are Bank of America, a cărei reţea naţională de 5.700 de sucursale este cea mai mare din SUA.
Numărul mare de filiale şi sucursale a reprezentat şi unul dintre motivele pentru care BCR a făcut obiectul celei mai scumpe privatizări din România, aceasta fiind preluată recent de austriecii de la Erste Bank. Aceştia au plătit suma de 3,7 miliarde de euro pentru pachetul majoritar.
Este adevărat însă că pe plan naţional noi stăm mai prost la numărul de sucursale decât media din Europa Centrală şi de Est. Nu însă şi în Bucureşti. Aici, la reţeaua BCR se mai adaugă cea a BRD-ului, cu 63 de unităţi, Bancpost cu 34 sau Raiffeisen cu 32. şi bănci mai sunt. Să găseşti repede şi aproape o unitate bancară în Capitală chiar nu e o problemă. În cel mai rău caz poate să nu fie banca la care ai deschise conturile. "Capitala necesită o abordare specială datorită dimensiunilor şi gradului foarte diferit de bancarizare a zonelor sau a cartierelor. Practica ne arată că nu doar în România persoanele fizice preferă contactul direct cu banca, descris plastic de sintagma "bani reali în timp real", a precizat, pentru ziarul Adevărul, Maria Racoviţă, director executiv al Direcţiei Administrarea Reţelei din cadrul BCR.
În situaţia Bucureştiului se află însă şi cele mai mari oraşe din ţară, unde s-a ajuns la aceeaşi suprapopulare cu unităţi bancare. Judecând astfel lucrurile, ai spune că românii duc o viaţă foarte prosperă. În realitate însă, nevoia acută de credite a populaţiei face ca aceste instituţii financiare să fie extrem de profitabile. Cele mai multe bănci îşi continuă astfel, într-un ritm susţinut, extinderea. Numai că strategiile sunt acum orientate spre oraşele mai mici. Mai ales că, în marile oraşe, chiriile pentru spaţiile necesare deschiderii unei sucursale s-au dublat practic în ultimii ani. Chiar şi scumpe, aceste spaţii sunt greu de găsit."Aglomerarea aceasta de sucursale este rezultatul competiţiei acerbe pe piaţa bancară şi a lipsei unor studii de marketing profesioniste. Pur şi simplu, băncile îşi dezvoltă reţeaua teritorială fără un plan coerent şi de multe ori achiziţionarea locaţiilor pentru sediile de sucursale depinde de oferta redusă de spaţii", explică Dragoş Cabat, vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari. Specialistul consideră că fenomenul de overbanking (n.r. - aglomerare de sucursale bancare) este foarte prezent şi în multe oraşe mici din România, acolo unde băncile nu pot realiza profituri din cauza competiţiei prea mari şi a lipsei unei baze de clienţi suficientă.
Competiţia agresivă duce la creşterea chiriilor
În privinţa investiţiilor, pentru punerea pe picioare a unei sucursale de retail, necesarul poate varia între 150.000 şi 250.000 de euro, în funcţie de mărimea spaţiului alocat, bani care se pot recupera într-un timp relativ scurt, de la câteva luni la un an. Amortizarea investiţiilor însă ţine în primul rând de profitabilitate."Băncile şi-au fixat ţinte agresive de creştere faţă de acţionari, iar aceste ţinte necesită prezenţa în cât mai multe locaţii. Dacă la nivel naţional numărul de unităţi bancare la mia de locuitori este mai redus decât media din ţările UE sau cele din Europa Centrală şi de Est, în marile oraşe, şi în special în Bucureşti, este prezent fenomenul de overbanking", explică analistul financiar Dragoş Cabat.Mireasma "aglomerării bancare se simte nu numai în Capitală, ci şi în unul dintre cele mai active oraşe din provincie. Când se ia în calcul piaţa bancară din Cluj, se remarcă în primul rând prezenţa Bancii Transilvania (B.T.), care are sediu central în oraş. Entitatea bancară dispune de cele mai multe puncte de lucru din reşedinţa judeţului. BT număra la începutul acestui an în Cluj-Napoca 12 sucursale. Cel mai aprig competitor pe piaţa judeţului pentru Banca Transilvania este BRD, care, la rându-i, are prezente 8 unităţi. Clasamentul este urmat de BCR, cu 7 sucursale, CEC - 6, Raiffeisen şi ING Bank, fiecare cu câte 4, Banc Post şi Banca Carpatica, cu 3 reprezentanţe. În ultimele luni, BRD s-a apropiat de Banca Transilvania, la doar două unităţi, faţă de cinci, diferenţa la nivelul lunii ianuarie 2006. BRD a deschis 12 agenţii în Cluj-Napoca, acumulând un total de 19 unităţi în oraş. Banca Transilvania şi-a întărit poziţia de lider prin inaugurarea altor 7 agenţii şi a unui punct de lucru, ajungând la un total de 21 de unităţi în Cluj-Napoca. În schimb, situaţia la nivel de judeţ este inversă. Din punct de vedere al numărului de sedii, BRD ocupă primul loc, banca având 33 de unităţi. Locul secund este ocupat de CEC, care deţine 32 de puncte de lucru, în timp ce Banca Transilvania se poziţionează pe cea de a treia treaptă, cu 30 de unităţi.

Sistemul bancar se va restructura
Cât va mai dura extinderea? Nimeni nu poate spune cu certitudine. Oricum, nu se mai construiesc sedii de bănci ca în urmă cu trei-patru ani în România. Specialiştii estimează că trendul consolidărilor în sistemul bancar din România va continua şi în anii următori, deşi zonele cu mai mare potenţial sunt acum cele în care băncile nu au ajuns încă, oraşele cu mai puţini locuitori şi zonele rurale sau zonele cu cel mai mare potenţial de dezvoltare.
Unele bănci se vor specializa pe anumite nişe, altele îşi vor restructura reţeaua de sucursale şi vor renunţa la locaţiile unde nu au o poziţie de piaţă favorabilă
, apreciază Dragoş Cabat, vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari.În schimb, oficialii BCR suţin că piaţa încă mai are loc de noi inaugurări de sucursale. "Se poate aprecia că, în România, băncile îşi vor continua, cel puţin în următorii câţiva ani, politicile de extindere a reţelelor de unităţi, condiţionată însă de atingerea şi menţinerea pragului de eficienţă pentru fiecare unitate", ne-a precizat Maria Racovita, director executiv al Direcţiei Administrarea Reţelei din cadrul BCR.