Analiză: lumea după Strauss-Kahn

Fără Dominique Strauss-Kahn la şefia FMI, echilibrul fragil din Europa se va rupe. Urmările sunt greu de prezis dar un lucru e sigur: va fi şi mai dificil pentru economiile naţionale să iasă din criză.

Reuters, The Economist, New York Times şi The Guardian au consultat specialişti în economie mondială şi au făcut un tablou al implicaţiilor arestării directorului FMI pentru criza statelor europene.

În primul rând, nu există nicio îndoială că Dominique Strauss-Kahn (numit de presa internaţională DSK) va demisiona. Asta înseamnă o lovitură grea dată credibilităţii politicii financiare în Uniunea Europeană şi, pe de altă parte, o luptă a cercurilor de interese pentru numirea succesorului.

Să le luăm pe rând.

1. Bombele cu ceas ale Europei

Sub un munte de datorii, Grecia abia mai respiră şi este pe punctul de a cere FMI şi UE un nou împrumut. În vestul continentului, redresarea economică a Irlandei după criza bancară nici măcar nu se vede la orizont.

Spre Africa, de îndată ce acordul de ajutorare a Portugaliei va fi gata, întrebările se vor îndrepta rapid către economia mult mai mare şi mai rigidă a Spaniei, care ar putea să aibă şi ea nevoie de un impuls financiar mai repede decât s-ar aştepta analiştii.

Acestea patru pericole bat la uşa Europei.

Aici ar fi intrat în schemă DSK. Directorul FMI a fost, de la preluarea instituţiei în 2007, un susţinător foarte activ al împrumutării ţărilor cu probleme financiare, spre deosebire de puternicele economii nordice, mai precaute. Deja Guvernul Greciei e îngrijorat că un FMI fără DSK devine o putere cu mai puţine pârghii de ajutorare a ţării elene. Iar IMF era gata să acorde un împrumut de 78 de miliarde de euro Portugaliei. Se va mai întâmpla asta?

Caracterizat drept "arhitectul Europei" în cel puţin trei împrumuturi pe care le-a supervizat (Irlanda, Grecia şi Portugalia), e o provocare majoră să mai găseşti în Europa pe cineva cu "muşchii" lui DSK, scrie New York Times.

Oricum, scandalul a prins Europa fără o soluţie sustenabilă la criza datornicilor de la periferie. Măcar, sub DSK, FMI a riscat. Fără el, cine are forţa să mai facă acest lucru?

2. Cine va fi noul preşedinte-jucător?

DSK a fost tamponul dintre economiile suferinde din sudul Europei şi puternicele motoare economice din nord, precum Germania şi Olanda, care sunt ferm împotriva ajutoarelor financiare. Alături de guvernatorul Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, DSK şi-a asumat responsabilitatea în faţa germanilor pentru împrumuturi.

Până acum, DSK i-a susţinut pe greci şi s-a arătat dispus să o facă în continuare. Plecarea lui de la şefia FMI va schimba politica Fondului, care va deveni mai precaut, scrie Reuters. Plecarea lui DSK de la şefia FMI va eroda încrederea în viitoarele provocări pe care şi le va asuma FMI, care a luat decizii până acum riscante datorită autorităţii puternice a lui DSK.

3. Bătălia Europa-restul lumii

Cine va fi noul şef al FMI? Cine vrea Germania să fie, susţine The Guardian. Pentru că Germania cotizează cel mai mult la ajutorarea ţărilor aflate în pragul falimentului, plus că o nouă tranşă de bani către Grecia ar putea să pună în pericol majoritatea parlamentară a Angelei Merkel.

Cu toate astea, vine o presiune ca viitorul lider FMI să fie din China, Turcia sau Brazilia. Organizaţie formată din 187 de naţiuni, FMI s-a înfiinţat după al Doilea Război Mondial, pentru a stabiliza ratele de schimb valutar şi să impulsioneze dezvoltarea globală. FMI este finanţat de statele membre. Şi pentru numirea viitorului lider al FMI se vor bate, pe de-o parte, europenii, care vor să numească reprezentantul lor, aşa cum e tradiţia (şeful FMI e numit de europeni, şeful Băncii Mondiale - de americani), pe de altă parte, ţările în curs de dezvoltare, care vor şi ele bani, dar singura lor şansă este să facă front comun şi să convingă Statele Unite să le susţină, scrie Reuters.

Candidaţii la şefia FMI

1. John Lipsky (67 de ani): numărul doi în FMI, fost director executiv al Trezoreriei Statelor Unite şi fost bancher la JPMorgan.

2. Kemal Dervis (62 de ani): fost ministrul de finanţe al Turciei, fost şef al programului de dezvoltare al ONU. Lucrează în prezent la Washington ca vicepreşedinte al Brookings Institution

3. Agustin Carstens (52 de ani): fost guvernator al Băncii Centrale Mexicane, fost director executiv-adjunct al FMI. Se bucură de o notorietate mare pe plan mondial

4. Montek Singh Ahluwalia (67 de ani): cea mai importantă figură economică din India; a lucrat 10 ani pentru FMI.

5. Stanley Fischer (67 de ani): guvernatorul Băncii Centrale a Israelului din 2005, fost numărul doi la Banca Mondială şi FMI.

6. Christine Lagarde: ministrul de Finanţe al Franţei, se bucură de o mare susţinere în Asia.

De ce o să câştige Legarde

Viitorul lider al FMI va fi tot un european, pariază Reuters. Logic ar fi ca Legarde să fie succesorul lui DSK. Dar, în ultimii 33 de ani, Franţa a deţinut şefia FMI timp de 26. E timpul pentru o schimbare. Următorul nume logic ar fi italianul Mario Draghi.

Dar însuşi DSK a spus, la numirea sa în 2007, că este pentru ultima dată cînd la şefia FMI e numit un director european. Deci să privim în afara UE. Cel mai influent lider din afara spaţiului european este turcul Kemal.

Reuters mizează, însă, pe numirea Christinei Lagarde, care ar deveni prima femeie din istorie care deţine funcţie de director FMI.

Foştii directori ai FMI:

 Perioada       Nume
1946-1951     Camille Gutt
1951-1956     Ivar Rooth
1956-1963     Per Jacobsson
1963-1973     Pierre-Paul Schweitzer
1973-1978     Johan Witteveen
1978-1987     Jacques de Larosière
1987-2000     Michel Camdessus
2000-2004     Horst Köhler
2004-2007     Rodrigo de Rato
din 2007         Dominique Strauss-Kahn

Dominique Strauss-Kahn (62 de ani) este unul dintre liderii politici de marcă ai Franţei, fost ministru în două guverne şi singurul candidat care l-ar fi învins pe Sarkozy în 2012. Din 2007 este directorul FMI.

Analiză Foreign Policy:

Ce a însemnat Dominique Strauss-Kahn pentru FMI