Agricultorii stau cu ochii pe prognoza meteo

Producătorii agricoli din sud se plâng că zăpada care s-a topit le-a inundat culturile agricole, iar cei din centrul ţării spun că omătul a fost de bun augur şi se aşteaptă la un an agricol favorabil. Majoritatea producătorilor agricoli spun că, dacă nu vor avea parte de secetă în această vară, recoltele ar putea fi mai bogate decât în 2009.

„Stratul de zăpadă este ca o plapumă pentru cereale", scrie în manualele de biologie. Se pare că omătul a fost, în acest an, pentru unii mumă, pentru alţii ciumă.

Dacă specialişti precum Ştefan Poienaru sau Adrian Rădulescu spun că precipitaţiile au fost de bun augur şi că, dacă nu vor avea surprize din partea secetei la vară, vor avea culturi agricole frumoase, alţii, precum Ioan Niculae de la InterAgro, se plâng că mii de hectare de teren zac sub bălţile create în urma topirii zăpezii.

„Întotdeauna, precipitaţiile fac mai mult bine decât rău. Într-adevăr, am câteva sute de hectare cultivate cu rapiţă şi cu grâu inundate, dar sper să câştig de pe celelalte neafectate", ne-a declarat Ştefan Poienaru, preşedintele Agrofam Feteşti, care lucrează 17.000 de hectare de terenuri agricole în Dobrogea. Cu toate acestea, fermierul spune că stă cu ochii „ca pe butelie" la nivelul Dunării, aflată în apropierea culturilor sale.

„Mai mereu, în lunca Dunării avem probleme cu inundaţiile, dar sunt situaţii particulare, nu putem generaliza la nivel naţional", a conchis Poienaru. La rândul său, Adrian Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, spune că zăpada nu crede că a afectat foarte tare culturile agricole, ci îngheţul.

„Deocamdată nu avem o situaţie concretă a zonelor calamitate, dar cerealele cultivate în regiunile în care nu a nins cred că au avut cel mai mult de suferit, din cauza îngheţului", a declarat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii.

Bălţi în loc de pământ

Nu la fel de optimist şi de mulţumit este şi Ioan Niculae, preşedintele InterAgro, care lucrează 50.000 de hectare de terenuri agricole. „Avem o mare problemă cu bălţile care s-au creat din cauza munţilor de zăpadă ce s-au topit. Mii de hectare zac sub apă şi sunt compromise", a declarat producătorul. Totodată, chiar dacă o bună parte din culturi sunt amplasate în judeţul Teleorman, pe malul Dunării, Niculae spune că acestea nu au fost încă afectate de debitul foarte mare al fluviului.

Stăm la mila naturii

Şi analiştii financiari sunt reticenţi când vine vorba de agricultură, deşi aceasta ocupă o pondere însemnată în Produsul Intern Brut (PIB) al României. „Agricultura reprezintă un element neprevăzut. În lipsa unei infrastructuri agricole moderne, prognoza noastră depinde, din păcate, destul de mult de capriciile vremii, dacă va fi ploaie sau soare", a spus, recent, Mişu Negriţoiu, preşedintele ING Bank.

Analiştii BRD se aşteaptă la o revenire cu 5% în acest an a sectorului agricol, după dinamica negativă din 2009. În 2011 însă, agricultura va înregistra din nou o scădere, contribuţia sectorului la formarea PIB fiind una negativă, potrivit BRD.

Subvenţii doar pentru terenurile lucrate

În acest an, fermierii care nu-şi vor cultiva terenurile agricole nu vor mai primi bani din fonduri naţionale, ci doar din bugetul european, informează oficialii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA). Totodată, dacă proprietarul a dat terenul în arendă, l-a concesionat sau l-a închiriat, subvenţia va fi acordată celui care lucrează terenul.

În acest an, fermierii vor avea la dispoziţie 730 de milioane de euro din fonduri europene şi 635 de milioane de euro din fonduri naţionale. Ei pot depune în perioada 1 martie-17 mai la sediile APIA din judeţele de care aparţin cererile de plată pentru măsurile de sprijin pe suprafaţă, informează Agenţia.

Terenurile eligibile la plată trebuie să aibă o suprafaţă de minimum 0,3 hectare sau de cel puţin 0,1 hectare, în cazul viilor şi al livezilor.

Pentru depunerea cererii de plată după data de 18 mai se vor aplica penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere, iar după 11 iunie cererea nu va mai fi admisă la calculul plăţii pentru anul în curs.

România are o suprafaţă agricolă de 14,72 milioane de hectare, dintre care doar 9,4 milioane, hectare sunt cultivate, potrivit datelor primite de la producători.