Cămătăria este soră bună cu justiţia

Pe fondul vidului legislativ şi al atitudinii procămătari a justiţiei, oamenii îşi pierd casele, iar unii dintre ei chiar vieţile Mii, poate zeci de mii de români, au căzut victime

Pe fondul vidului legislativ şi al atitudinii procămătari a justiţiei, oamenii îşi pierd casele, iar unii dintre ei chiar vieţile

Mii, poate zeci de mii de români, au căzut victime flagelului numit cămătărie. Cu toate acestea, statul român nu a făcut nimic. Dimpotrivă, a susţinut indirect acest fenomen, permiţând dezvoltarea lui prin menţinerea unei legislaţii permisive. În instanţă, niciun cămătar nu a pierdut vreun proces intentat de victime pentru că infracţiunea… nu există în Codul Penal.

Copii şi bătrâni care ajung să doarmă în stradă sau în azile. Copii fără părinţi, bunici fără nepoţi, familii dezbinate… Autorităţile veghează parcă la prosperitatea cămătarilor şi a celor care îi susţin: magistraţi corupţi, notari complici şi executori. Atât magistraţii, cât şi notarii care sprijină aceste reţele cumpără ieftin de la cămătari casele victimelor, care frecvent se împrumută cu sume meschine de ordinul a câteva milioane de lei vechi.

Mecanismul cămătăriei

Schema de operare este una deja consacrată. Cămătarul identifică prin anunţuri în ziare persoane care au nevoie de bani. Se prezintă ca o persoană serioasă care poate acorda un binevenit împrumut. Solicită însă o garanţie imobiliară, "că-i mai sigură"... Banii se dau în baza unui contract semnat în faţa notarului aparent fără dobândă. Dobânda este mascată în suma împrumutată şi sunt impuse penalităţi la limita legii de 1-5% pe zi în caz de întârziere. Acestea majorează creanţa de câteva ori şi justifică executarea silită imobiliară. De regulă, cămătarul nu este de găsit la scadenţă. Un intermediar în înţelegere cu cămătarul are rolul de a-l asigura pe cel împrumutat că nu are motive de panică. În cazul în care debitorul plăteşte în rate lunare, sumele se scad din dobânda mascată, nu din suma împrumutată care rămâne veşnic neplătită. În plus, cămătarii nu eliberează nicio chitanţă şi în consecinţă pot să solicite dobânzi uriaşe după semnarea contractului. Aceasta duce rapid la executarea silită, adică la scoaterea la licitaţie a imobilului pus gaj.

Triunghiul autorităţilor

"Diversitatea pe care cămătăria o are este mare: am avut, de exemplu, cazuri de cămătărie deghizate cu contracte de vânzare-cumpărare", susţine un magistrat de la Curtea de Apel Mureş. Un ofiţer IGP din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale explică ineficienţa poliţiei pentru aceste cazuri "Ultimul caz instrumentat l-am avut în urmă cu vreo doi ani: un cetăţean care împrumutase bani a venit să reclame la noi doar în momentul când primise somaţie de evacuare din casă. În aceste cazuri, majoritatea dosarelor au fost instrumentate pe şantaj, ameninţare şi înşelăciune." Triunghiul este închis de un procuror. Se numeşte Daniel Oltean şi este procuror la Tribunalul Mureş: "Ştiu de un dosar de la Cluj în care au rămas vreo zece familii fără apartamente. Este destul de greu să identifici cămătăria, iar aceşti oameni pot fi trimişi în judecată numai cu martori şi cu audierea oamenilor apropiaţi lui, cei care se constituie deseori în reţele de sprijin interesate", mărturiseşte procurorul mureşean.

Cămătarul, apărat de lege

Unul dintre puţinii avocaţi care au reuşit să câştige, doar într-o primă etapă, procese cu cămătari este un avocat din Baroul Bucureşti. Avocatul a analizat acest fenomen, devenind unul dintre principalii "combatanţi" pe acest front. "În România, infracţiunea de cămătărie nu apare în Codul Penal. Există o propunere de reglementare, dar analiştii fenomenului susţin că nu acoperă complexitatea şi gravitatea fenomenului. Dacă se riscă şi se pătrunde în zona de acţiune a cămătarilor, nimic nu mai poate salva proprietatea girată. Dacă oamenii se adresează justiţiei, nu au şanse să recupereze paguba, pentru că sistemul cămătăresc este bine pus la punct pentru a ocoli legea, iar cei chemaţi să facă dreptate nu o pot face", declară avocatul. Practica o demonstrează. Victimele actelor de cămătărie care au reclamat înşelăciuni la instanţele judecătoreşti au pierdut irevocabil procesele de nulitate în civil, deşi au achitat împrumuturile.Aceasta s-a datorat unui complex de mai mulţi factori: se ignoră că victimele sunt atrase prin publicitatea promovată de persoane neautorizate să ofere împrumuturi cu dobândă, se ignoră faptul că toate contractele de împrumut cu garanţie imobiliară conţin o disproporţie mare a profitului obţinut. Spre exemplu, se împrumută 1.500 dolari şi se pierde o casă de 50.000 dolari, Camera Notarilor nu se sesizează asupra faptului că există persoane care încheie sute de contracte de împrumut într-un timp scurt, iar Fiscul nu verifică riguros veniturile acestora. Aşa se explică faptul că există cămătari care au devenit proprietari a peste o sută de case. Unul dintre ei "operează" în Braşov. Mai este unul în Craiova. Sunt din ce în ce mai mulţi!

Tot ce poate face notarul public este să refuze să încheie repetat contracte de împrumut cu sau fără garanţii imobiliare, având cunoştinţă de "notorietatea" creditorului - persoană fizică
Eugenia Trifu, notar din Constanţa

Pentru un pumn de mărunţiş...

- Familia Constantin Manea (Braşov): În 1997, familia Constantin Manea, din Braşov, a împrumutat de la un cămătar local suma de 9.000 DM, în contract fiind trecuţi 17.500 DM. La data scadenţei, cămătarul nu a fost de găsit, iar apartamentul debitorului a fost, ulterior, scos la licitaţie şi vândut.

- Dorica Gurban (Timişoara): Profesoara de română din Timişoara s-a sinucis. Avea o datorie la cămătari de 9.500 de euro şi pentru că nu a achitat-o şi-a pierdut apartamentul cu care girase.

- Familia Paraschiv Dumitru (Braşov): În anul 2002, pentru un contract de împrumut de 287 euro şi penalităţi de 1% pe zi impuse de creditor, apartamentul de trei camere al soţilor Dumitru şi Maria Paraschiv a fost adjudecat la licitaţie.

- Paul Pârvu (Constanţa): Ziaristul constănţean Paul Pârvu (foto) a pierdut în anul 2004 o casă dintr-o zonă rezidenţială a Constanţei, care valora cel puţin 50.000 USD. S-a împrumutat cu 1.500 USD, în contractul cu cămătarul fiind trecută suma 3.700 USD.

Alţii combat cămătăria

UNGARIA

Vecinii de la Vest au o legislaţie severă anticămătărie. Numai în anul 2006, aproape 100 de notari şi avocaţi au fost deferiţi justiţiei pentru sprijin acordat reţelelor de speculanţi de bani.

ITALIA

Anual, statul italian alocă zeci de milioane de euro pentru a preîntâmpina o dezvoltare a acestui fenomen devenit periculos prin conexiunile cu criminalitatea organizată.
În 1999, în Italia a fost aprobată o lege care prevede constituirea unui fond de solidaritate pentru victimele acestui fenomen, care s-a adăugat unei iniţiative legislative de combatere a cametei, deja aprobată de parlament.