Adevărul Live: Psihotrop te învaţă cum să iei Bacalaureatul la Limba Română pe ritm de rap VIDEO

Psihotrop este unul dintre cei mai promiţători tineri din industria rap românească FOTO Facebook

Interviu Psihotrop. Psihotrop, pe numele real Mihai Preda, unul dintre cei mai promiţători tineri din industria rap românească, vorbeşte, la Adevărul Live, despre cum a transpus programa de Bacalaureat la Limba şi Literatura Română în piesa rap, ce înseamnă muzica pentru el şi ce planuri de viitor are.

Psihotrop, la numai 18 ani, este unul dintre cei mai apreciaţi MC din scena hip-hop-ului underground românesc. Recent, tânărul a lansat de curând o campanie prin care a transpus programa de Bacalaureat la limba română în piesa rap. Între operele transpuse pe ritm de hip-hop se numără „Moara cu noroc“, „Plumb“, „O scrisoare pierdută“, „Enigma Otiliei“ şi „Ion“.

Psihotrop vorbeşte la Adevărul Live despre o carieră încă fragedă, despre drumul lung pe care trebuie să îl parcurgă în muzică şi despre preferinţe, dorinţe şi planuri de viitor. 

Cele mai importante declaraţii:

„Adevărul“: Cum a pornit ideea acestei campanii, „Mihai preda“? 

Psihotrop: De la mine, că dau BAC-ul anul acesta şi trebuie să învăţ şi m-am gândit că ar fi mai uşor să reţin versuri ale pieselor decât nişte comentarii destul de lungi şi puţin plictisitoare. În acelaşi timp, îmi doream şi să fac rap şi mi-am dat seama că nu prea mai pot din cauza BAC-ului, aşa că m-am gândit cum să le combin. În altă ordine de idei, acum câteva luni m-am gândit ce ar trebuit să fac, m-am apucat să scriu, iar prima piesă a fost „Plumb“ (n.r. – Poezia lui George Bacovia). Piesa „Plumb“ a ajuns pe locul 3 în trending pe YouTube şi cumva, la un moment dat a ajuns să fie peste orice piesă românească. Mi s-a părut destul de ciudat să fac asta, mai ales că e rap pe un subiect dat. Trebuia să mă rezum doar comentariul în sine. Iniţial a fost destul de greu, după care m-am obişnuit în timp şi am fost la Bugales acasa, ne-am apucat să facem nişte bituri, i s-a părut puţin dubios, dar destul de interesant. 

Cum aţi ajuns să colaboraţi? 

Ne cunoşteam dinainte, mai lucrasem pentru câteva proiecte. Mi s-a părut că vrea asta şi că are timpul necesar să lucreze la asta, pentru că, totuşi, sunt vreo 15-20 de piese, nu e chiar uşor. Momentan au ieşit cinci piese, săptămâna viitoare vom mai lansa probabil alte cinci şi până în mai, cel târziu, vreau să lansez toate operele de BAC la română şi sper să ajut oamenii să înveţe.

Bugales şi Psihotrop (Mihai Preda) sunt iniţiatorii campaniei „Mihai preda“ FOTO Eduard Enea

Cum au recepţionat fanii mesajul acesta inedit?

Percepţia lumii a fost OK. Nici nu se aşteptau, văd că pe mulţi i-a şi ajutat. Suntem o generaţie OK, deşi multă lume nu are încredere în tineri, dar cred că e normal. Nu ştiu dacă vreodată li s-a acordat prea multă încredere tinerilor. Toţi cred că o să se sfârşească lumea după ei. Ideea a fost primită bine, multă lumea mi-a scris şi mi-a mulţumit că i-a ajutat şi sper că îi ajută piesele cu adevărat. 

Profesorii ce au zis când au aflat?

S-au supărat că le iau pâinea de la gură (Râde). Glumesc. Li s-a părut OK, au zis că dacă aşa putem noi să învăţăm, este perfect. Cred că ăsta este scopul până la urmă, să înveţi prin ceea ce-ţi place.

Vorbeşti despre sistemul de educaţie din care încă faci parte. Cum îl priveşti? 

Poate puţin depăşit, poate şi de aia am făcut piesele astea. Pentru că am simţit că trebuie să învăţ în felul meu, altfel mi-ar fi foarte greu. Personal, programa mi se puţin cam aglomerată, parcă e foarte multă materie şi multă teorie, ceea ce nu ştiu dacă ajută neapărat. Eu cred că ar trebui să existe nişte ore obligatorii de practică în orice şi să fie scoase nişte materii la un moment dat. Pentru că devine redundant la un moment dat, aşa percep eu.

Părinţii tăi ce părere au despre calea aleasă? 

Cumva rămânând sub supravegherea lor, bineînţeles că prima dată s-au opus, crezând că rap-ul reprezintă droguri, stradă şi mizerie şi că o să ajung la puşcărie în următorii cinci ani, dar am reuşit să le arăt în timp că hip-hop-ul înseamnă mai mult decât lucrurile de suprafaţă care poate au fost promovate până acum. Chiar şi prin intermediul acestui proiect au reuşit să vadă şi o altă latură.

Încă au rămas nişte stereotipuri. De ce crezi că se întâmplă asta?

Eu înţeleg că rapul a plecat din stradă şi nimeni nu poate să-i nege rădăcinile, dar nici nu trebuie să crezi că acolo o să rămână toată viaţa pentru că lucrurile trebuie să se mai schimbe. Până la urmă, toţi suntem plini de stereotipuri şi, bineînţeles, că şi rapuri trebuia să aibă eticheta lui. O să se schimbe în timp, deja mi se pare că se schimbă. Înainte poate că era senzaţional să vorbeşti despre cuţite, despre arme, acum nici nu prea mai poţi să le iei nici tu în serios că vezi şi tu cum merge lumea, oamenii stau mai mult pe internet, nu prea mai sunt băieţi care ies pe stradă şi cred că se schimbă şi percepţia asupra vieţii.

Cum vezi fenomentul rap din România? 

Rapul, la noi, a fost o cultură, dar nu ştiu dacă mai e perceput ca o cultură. E mai mult un trend, de aia prind tot felul de ramuri ale rap-ului şi nu rap-ul în sine. Publicul este în permanentă schimbare, nici nu ştiu dacă mai există public doar de rap. Înainte exista, îţi luai o şapcă şi te duceai să îţi cumperi o casetă, din ce am mai auzit şi eu. Dar acum, având internetul la îndemână, poţi imediat să treci de la manele la muzică electronică şi nu mai poţi să te rezumi la un singur gen tocmai pentru că îţi ajunge la urechi tot felul de muzică. Mi se pare că mişcarea începe să prindă contur la noi, în România, şi cum zicea Vexxatu’, „începe cumva acum“. E adevărat, pentru că la început lumea începe să-şi dea seama ce este cu rap-ul şi de abia acum parcă începe să aibă o expunere mai mare şi să se ducă şi în alte zone.  

Mulţi artişti te văd drept viitorul rapului românesc sau cum e piesa „Rap-ul e pe mâini bune“. Cum le răspunzi? 

Nu ştiu, sunt şi eu un băiat căruia îi place ce face şi încearcă să ducă muzica asta la un alt nivel. Am ascultat cam tot ce am putut să ascult din România, iar din afară bineînţeles că am ascultat o grămadă şi încă o fac pentru că lucruri noi apar mereu. Mă bucur că lumea mă vede aşa, eu le mulţumesc tuturor celor care au făcut rap în România până acum, pentru că au pus, mai mult sau mai puţin, bazele unei noi generaţii şi datorită lor rap-ul a ajuns la nivelul ăsta. Şi uite cum un copil de 19 ani, până la urmă, poate să facă nişte piese, să fie băgat în seamă şi să ajungă la radio. Dacă ar fi venit un raper prin anii ’90 şi ar fi scris piese de BAC, lumea cred că îl lua în râs. Acum cred că lumea ia mai în serios rap-ul pentru că şi-a dat seama de impactul lui asupra societăţii. Rap-ul este muzica în care se folosesc cele mai multe cuvinte şi de aceea cumva am putut să fac şi proiectul ăsta. De aia lumea ascultă rap şi simte ceva, pentru că artistul ţi se adresează direct ţie, ca şi cum ar scrie un jurnal în rime, şi-ţi împărtăşeşte concluziile sale despre viaţă.

Pe viitor urmează un album? 

După BAC, clar. Vreau să mă apuc concret de muzică după BAC, vreau să iau un an de pauză între liceu şi facultate şi să mă concentrez exclusiv pe muzică. Eu am deja în cap cel puţin două filme stabile de album şi cred că o să fie rezoluţionare cumva. Să văd cum pot să le traspun, să văd dacă o să-mi mai placă până la final.