Viitorul (sumbru) al cărbunelui

FOTO Shutterstock

Cărbunele a jucat un rol esenţial în dezvoltarea umanităţii, în revoluţia industrială şi în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a miliarde de oameni de pe întreg globul.

Istoria sa precede cu mult revoluţia industrială şi este fascinantă (sursa). Totul cu un preţ pe care îl înţelegem din ce în ce mai bine astăzi. Cărbunele este una dintre cele mai poluante surse de energie aflate la dispoziţia noastră. În primul rând, aproape 42% din emisiile de dioxid de carbon la nivel global, principala cauză a schimbărilor climatice, sunt generate de arderea combustibililor solizi, dintre care cărbunele este responsabil de cea mai mare parte a acestor emisii (sursa). În al doilea rând, efectele directe asupra sănătăţii umane şi a reducerii speranţei de viaţă prin poluarea aerului cu produse secundare rezultate din arderea cărbunelui sunt foarte mari. Economişti ai Fondul Monetar Internaţional estimau, în 2015, costurile totale la nivel global ale subvenţiilor către arderea de combustibili fosili la aproximativ 5 300 de miliarde de dolari, dintre care o mare parte sunt atribuite daunelor provocate sănătăţii umane. Arderea cărbunelui este un contributor semnificativ în acest sens (sursa). Astfel, a venit vremea şi tehnologiile cu ajutorul cărora să ne putem revizui relaţia pe care o întreţinem cu cărbunele. Înainte de asta, este interesant de urmărit evoluţia cărbunelui în producerea de energie electrică la nivel global, al Uniunii Europene şi al României.

Ultima ediţie a BP Statistical Review of World Energy lansată în iunie 2018 prezintă unul dintre cele mai interesante grafice referitoare la rolul cărbunelui în generarea de electricitate la nivel global. 38% din electricitatea consumată la nivel global era furnizată de cărbune în 1998 pentru ca în 2017 procentajul să fie acelaşi (sursa). La o prima vedere, nimic nu s-a schimbat în cei 20 de ani care au trecut şi am putea zice că aşa va fi şi în următorii 20 ani. În linii mari, cărbunele a reuşit să îşi menţină cota din generarea de electricitate la nivel global datorită ţărilor în curs de dezvoltare precum China şi India care au ales un model de dezvoltare patentat în ţările OECD şi anume folosirea extensivă a cărbunelui, fără a include externalităţile în preţul final, pentru diminuarea decalajelor de dezvoltare, electrificare şi crearea unor economii mai competitive.

Costurile energiilor regenerabile, eoliană şi solară, au scăzut dramatic în ultimii ani.

Aproape 53% din electricitatea consumată în Statele Unite în 1998 provenea din cărbune pentru ca în 2017 procentajul să ajungă sub 30% (sursa, sursa). În Germania, peste 52% din energia electrică era generată de cărbune în 1998, iar în 2017, procentajul cărbunelui a scăzut sub 37% (sursa). În 1998, cărbunele reprezenta 69% din combustibilii folosiţi pentru generarea de energie electrică în China, iar în 2017 acesta reprezenta 70%. Între timp, electricitatea generată în China a crescut de 13 ori între 1998 şi 2017 (522 TWh in 1998 vs 6558 TWh in 2017 - sursa). În India, cărbunele reprezenta 67% din combustibilii folosiţi pentru generarea de energie electrică în 1998, iar în 2017 a crescut la aproape 80% (sursa). Între timp, cantitatea de energie electrică generată de către India a crescut de 2.5 ori (473 TWh in 1998 vs. 1160 TWh in 2017).

Mai aproape de noi, în Uniunea Europeană cărbunele reprezenta 31% din combustibilii folosiţi pentru generarea de energie electrică în 1998 pentru ca procentajul să scadă la 21% în 2017, iar energia electrică din surse regenerabile să fie pentru prima dată mai multă decât cea generate de cărbune şi gaz respectiv, 20.9% versus 20.6% pentru cărbune şi 19.7% pentru gaz (sursa, sursa). În România, cărbunele reprezenta circa 28% din producţia totală de energie electrică în 1998, iar în 2017 procentajul era de 27% (sursa, sursa). Producţia de energie electrică a crescut în România de la 53.5 TWh în 1998 la 63.7 TWh (sursa).

În ciuda acestor evoluţii care nu anunţă nimic foarte grav, cărbunele trece astăzi prin cea mai neagră perioada a să, declinul fiindu-i practic asigurat de forţe economice si sociale foarte puternice. În Statele Unite, gazul rezultat în urmă explorării gazelor de şist a devenit o sursă mult mai ieftină pentru producţia de electricitate. 33% din energia electrică era produsă pe baza de gaz în 2015 faţă de doar 19% în 2005 (sursa).

Costurile energiilor regenerabile, eoliană şi solară, au scăzut dramatic în ultimii ani. Energia solară a scăzut cu 73% între 2010 şi 2017, iar energia eoliană a scăzut cu 24% în acelaşi interval datorită îmbunătăţirii tehnologiilor, achiziţiilor competitive şi a creşterii bazei de cunoaştere din domeniu (sursa). La nivel global, energia regenerabilă este deja mai ieftină decât noile centrale pe baza de cărbune în marea majoritate a pieţelor mari precum Statele Unite, China, India, Germania şi Australia (sursa). Estimările analiştilor din domeniu sunt legate de punctul de inflexiune care urmează a se petrece atunci când energia regenerabilă va fi mai ieftină decât costurile de operare al centralelor electrice pe baza de cărbune ceea ce va duce la imposibilitatea operării acestor centrale în condiţii competitive (sursa) şi practic închiderea acestora. Finalmente, unul din dezavantajele majore ale energiei regenerabile, şi anume intermitenţa generată de dependenţa de vreme, este pe cale să fie mult redusă datorită scăderii costurilor stocării energiei electrice în baterii care poate ajunge actualmente şi la 2-3 cenţi (USD) pe kWh ceea ce înseamnă că energia regenerabilă va fi şi mai ieftină de integrat (sursa, sursa).

Poluarea locală a aerului rezultată printre altele de arderea cărbunelui pentru generarea de electricitate a creat comunităţi de cetăţeni care militează activ pentru tranziţia post-cărbune. Metropole precum New Delhi sau Beijing au grave probleme de calitate a aerului şi din ce în ce mai mulţi cetăţeni care cer soluţii la aceste probleme. Cum una din cauze e reprezentată de arderea cărbunelui, rezolvarea va veni sub formă de energii mai curate.

Schimbările climatice şi faptul că pe traiectoria actuală omenirea nu va atinge ţintele climatice agreate în Acordul de Paris (sursa) vor face ca din ce în ce mai multe ţări să reducă utlizarea cărbunelui. Iniţiative precum Powering Past Coal Alliance formată din peste 20 de ţări ce produc aproximativ 40% din totalul de energie electrică la nivel global (sursa), Comisia Cărbunelui în Germania (sursa), cele şase ţări din UE care au anunţat renunţarea la cărbune până în 2030 (sursa) vor diminua din ce în ce mai mult rolul cărbunelui în producţia de energie electrică la nivel global.

În ciuda contribuţiei extraordinare pe care a avut-o cărbunele la dezvoltarea omenirii, costurile continuării utilizării acestui combustibil sunt extrem de mari pentru oameni şi mediu.

La nivelul Uniunii Europene, creşterea recentă a preţului emisiilor de carbon şi aşteptările legate de creşterile ulterioare reduc serios din profitabilitatea actuală şi viitoare a centralelor electrice pe baza de cărbune şi fac improbabilă existenţa viitoare a multora dintre acestea (sursa).

În tot acest context şi în ciuda trendurilor globale care fac ca astăzi tranziţia energetică către sisteme cu emisii de carbon reduse să fie mult mai ieftină şi cu beneficii economice semnificative pe termen lung, România nu este pregătită pentru vremurile ce vin (sursa). Recenta revizuire a Strategiei Energetice Naţionale prevede extinderea cu 600 MW a capacităţii de generare pe bază de cărbune şi menţinerea rolului cărbunelui în generarea de electricitate la un nivel de peste 20% (sursa), în ciuda faptului că energia eoliană este actualmente cea mai competitivă sursă de energie electrică în România (sursa). Contribuţia regenerabilelor la securitatea energetică este foarte mare fără a sacrifica sănătatea generală a populaţiei. România alege astfel să amâne o tranziţie justă către un sistem energetic cu puţin sau deloc cărbune preferând în schimb să se găsească în situaţia de a nu putea opera competitiv centralele existente şi pe cele noi, de a neglija sănătatea cetăţenilor săi, a reduce competitivitatea viitoare a economiei şi a ţine in dependenţă de un sector ineficient o mare parte a economiei şi populaţiei sale.

În concluzie, în ciuda contribuţiei extraordinare pe care a avut-o cărbunele la dezvoltarea omenirii, costurile continuării utilizării acestui combustibil sunt extrem de mari pentru oameni şi mediu. Progresul tehnologic actual face ca diminuarea rolului cărbunelui în producţia de energie electrică să fie nu doar ieftin ci benefic din punct de vedere economic, social şi al mediului. Multe ţări cu economii foarte diverse înţeleg mizele actuale din domeniul energetic şi caută să implementeze politici care să reducă rolul cărbunelui în generarea de electricitate. Din păcate, România preferă să nu facă acelaşi lucru riscând astfel un rol şi mai marginal în economia viitorului. Despre toate cele de mai sus, o reţea europeană de profesionişti în energie, Hertie Energy and Environment Network - HEEN, va discuta cu invitaţi români şi europeni în cadrul unei conferinţe cu tema tranziţiei post cărbune, la Bucureşti, între 16 şi 18 noiembrie.