Vâlcov lansează un nou atac asupra băncilor: ratele au fost umflate artificial. Reacţia BNR

Darius Vâlcov, consilier al premierului Dăncilă, acuză băncile că au umflat artificial ratele populaţiei, prin stabilirea indicelui Robor în lipsa unor tranzacţii interbancare. Reacţia BNR n-a întârziat să apară.

"Dacă nu ştiaţi, în luna ianuarie, media cotaţiilor ROBOR la 3 luni a fost 2,97 şi la 6 luni a fost 3,27. Numărul tranzacţiilor la 3 şi la 6 luni a fost un mare ZERO. (Adică băncile, între ele, nu s-au împrumutat deloc. Cotaţiile au fost folosite doar pentru umflarea ratelor populaţiei)", scrie Vâlcov pe Facebook.

Ulterior, BNR a precizat că, dacă s-ar folosi media tranzacţiilor, nu ROBOR la 3 luni, ratele ar creşte.

În primele 19 zile din luna februarie, media cotaţiilor ROBOR la 3 şi 6 luni a devenit mai mică decât media tranzacţiilor efective, astfel că, dacă s-ar folosi acest indicator în calcularea ratelor, acestea ar creşte pentru luna în curs, a declarat, marţi, pentru News.ro, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României (BNR), Dan Suciu, ca reacţie la acuzaţia lansată de consilierul premierului, Darius Vâlcov.

Suciu a atras atenţia, însă, că tendinţa din piaţă s-a inversat începând din 25 ianuarie.

”Acestea sunt datele pe luna ianuarie, dar, începând cu 25 ianuarie, tendinţa din piaţă s-a inversat. În consecinţă, pe primele 19 zile din februarie, media cotaţiilor ferme la ROBOR 3 luni e 3.12% şi ROBOR 6 luni e 3,32%, în timp ce media tranzacţiilor efective este mai mare – 3,39%. Iar această tendinţă continuă. Ceea ce ar însemna că, dacă s-ar folosi acest indicator - media tranzactiilor efective - şi nu ROBOR la 3 luni, ratele ar creşte pentru luna în curs”, a spus Suciu, la solicitarea News.ro.

Pasajul legat de evoluţia ROBOR apare sub un alt pasaj, prin care Vâlcov neagă acuzaţiile potrivit cărora teza sa de doctorat este una parţial plagiată. Potrivit PressOne, mai mult de 100 dintre cele 212 de pagini ale tezei de doctorat a lui Darius Vâlcov, intitulată "Perfecţionarea managementului financiar al întreprinderii în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană", sunt plagiate.

Cum se calculeazxă ROBOR

ROBOR este un indice care se calculează printr-o formulă nu foarte complicată, clar stabilită, sub monitorizarea  Băncii Naţionale a României (BNR) şi calculată cu ajutorul companiei de informaţii financiare Thomson Reuters (companie care există din 1851 şi care calculează inclusiv dobânzi de referinţă LIBOR şi EURIBOR, folosite la nivel mondial), explică Banca Transilvania.

Mai exact, ROBOR-ul se calculează zilnic ca medie aritmetică a cotaţiilor de rata de dobândă pentru lei, utilizate de zece bănci mari din România, fiind rata de dobândă la care o bancă împrumută lichiditate altor bănci. Din calcul se exclud extremele (cea mai mare şi cea mai mică rată a dobânzii) pentru a fi cât se poate de relevant acest indice. Astfel putem spune despre ROBOR că este un preţ al banilor în termen de dobândă – un fel de referinţă – adică un reper al costului banilor pentru o monedă locală. 

 Indicele ROBOR se formează în funcţie de cererea şi oferta de lichidităţi pe piaţă monetară, pentru diferite perioade de timp, fiind influenţat de o serie de factori, printre care menţionăm inflaţia şi aşteptările inflaţioniste, percepţia de risc investiţional, condiţiile de lichiditate la momentul respectiv etc. 

„Da – ştim, poate sună complicat. Însă este important să ştii că ROBOR se determină foarte transparent, reprezintă un preţ al banilor şi un reper al evoluţiei ratelor dobânzilor din piaţă bancară, fiind calculat şi publicat atât pe platformă Thomson Reuters, cât şi pe site-ul BNR, într-un mod clar stabilit şi urmărit de către instituţii financiare locale/internaţionale, de către autorităţi. ROBOR-ul este anunţat de BNR zilnic pe site-ul: https://www.curs-valutar-bnr.ro/robor”, explică Banca Transilvania. 

 Dacă ROBOR creşte, este un semnal că şi ratele de dobândă pentru clienţii finali (la depozite şi la credite) vor creşte, iar dacă ROBOR scade este un semnal că raţele de dobândă vor scădea. 

 Sus, jos, sus, jos…. 

 De-a lungul timpului, au fost perioade în care ROBOR a scăzut şi perioade în care ROBOR a crescut. 

 În graficul de mai jos puteţi vedea o evoluţie din ultimii 10 ani a ROBOR-ului, a inflaţiei şi a randamentului bancar (Return on Equity sau ROE): 

 De exemplu, în ultimii 10 ani, cel mai mare ROBOR la 3 luni a fost în Martie 2009, când s-a înregistrat o rată de 18.3%. Minimul a fost în martie 2016 cu o rată de 0,8%. Aceste exemple ne arată că ROBOR este o rată de dobândă vie, care se mişcă în permanenţă. 

 Practic, ROBOR fluctuează în funcţie de condiţiile economice, de rata inflaţiei şi banii disponibili în piaţa bancară. Băncile nu au niciun interes să influenţeze ROBOR-ul tocmai pentru că acesta reflectă un cost atât pentru credite, cât şi pentru depozite. Astfel, dacă ROBOR creşte, cresc veniturile unei bănci, însă cresc şi costurile pentru bănci, pentru că atunci băncile se vor finanţa mai scump în pieţele financiare sau prin depozite atrase de la clienţii săi. 

 De ce sunt dobânzile la credite legate de ROBOR? 

 E simplu – a fost decizia Statului Român, care în 2010 a legiferat prin Ordonanţa de Urgenţă 50 (OUG 50) condiţiile în care se pot acordă credite. Astfel, Statul (în urma unei Directive Europene) a decis că se pot acorda credite fie cu rată de dobândă fixă, fie cu rata dobânzii corelată la un indice de referinţă. S-a ales acest indice de referinţă (ROBOR) deoarece este o practică folosită la nivel internaţional, în plus stabilirea acestuia se face transparent. Prin această Ordonanţă, Statul a decis să protejeze populaţia de eventuale creşteri ale ratelor dobânzilor la credite care vin în urmă unor decizii unilaterale ale băncilor. 

Astfel, acum (în baza obligativităţii din lege) contractele de credit, în lei, cu dobândă variabilă, menţionează o dobândă compusă din ROBOR + o marjă fixă a băncii. În acest fel, pentru o bancă, ROBOR este costul materiei prime, iar marja este câştigul din care se acoperă costurile (chirii, consumabile, ATM-uri, software, salarii etc.) şi eventual profitul. 

De altfel, după cum se poate observa în graficul de mai sus, nu se poate stabili o relaţie direct proporţională între rentabilitatea capitalurilor băncilor şi nivelul ROBOR în perioadă 2008-2018. 

 Pentru că rezultatul sectorului bancar depinde de o serie de factori care influenţează atât veniturile, cât şi cheltuielile, printre care menţionăm dinamică creditării, nivelul ratei creditelor neperformante, investiţiile în digitalizare etc. 

 Ştie cineva în ce direcţie va merge ROBOR? 

„BT şi băncile, în general, lucrează cu cei mai buni economişti şi analişti, însă nimeni nu poate prezice cu exactitate ce nivel va avea o rată de dobândă medie (ROBOR sau EURIBOR) la un moment dat, pentru că această depinde de o mulţime de factori greu de prezis / măsurat sau influenţat. Inclusiv intervenţiile Statului în economie sau deciziile de politică economică şi fiscală influenţează radical evoluţia ROBOR, alături de inflaţie sau evoluţiile externe”, conchide Banca Transilvania.