Cum arată jaful la nivel local: primăriile şi consiliile judeţene au spart ilegal un miliard de lei în anul 2014

Investiţiile şi cheltuielile cu bunurile şi serviciile sunt principalele metode de sifonare a banilor publici de către primari   FOTO Eduard Enea

Investiţii proaste, cheltuieli decontate aiurea, plata unor servicii neefectuate, acordarea de diverse bonusuri şi stimulente, neîncasarea veniturilor cuvenite sau concesionarea defectuoasă a serviciilor publice. Acesta este „palmaresul“ primăriilor şi consiliilor judeţene pentru anul 2014, potrivit Curţii de Conturi, care a calculat existenţa unor prejudicii de 1,1 miliarde de lei în bugetele autorităţilor locale.

Instituţia de control a constatat că acestea au cheltuit ilegal 723,7 milioane de lei, îndeosebi prin investiţii proaste, achiziţii de bunuri şi servicii şi acordarea de bonusuri aiurea. De asemenea, acestea au mai generat prejudicii de încă 378,2 milioane de lei prin stabilirea taxelor locale la niveluri mai mici decât prevede legea sau concesionarea defectuoasă a serviciilor comunitare.

Cea mai mare parte a prejudiciilor provine din cheltuirea proastă a banilor avuţi la dispoziţie. Astfel, Curtea de Conturi a constatat existenţa a 5.556 de cazuri de cheltuire proastă a banilor publici.

Unde s-au scurs banii

Defalcând mai departe, Curtea de Conturi a constatat că 289,3 milioane de lei s-au scurs la „cheltuieli de capital“, adică la investiţii. Acestea reprezintă 41,5% din prejudiciile de 723 de milioane de lei de pe partea de cheltuieli. Alte 243,8 milioane de lei, reprezentând 35% din prejudicii, au fost tocate prin cheltuieli de bunuri şi serviii, conform raportului.

Instituţia a remarcat existenţa unui „management defectuos cu privire la eficienţa şi eficacitatea cheltuielilor de funcţionare şi întreţinere a instituţiilor publice locale, determinate de nerespectarea prevederilor legale referitoare la consumul de carburanţi, materiale de întreţinere, asigurări auto, parc auto; efectuarea de cheltuieli de protocol care nu se încadrează în baremurile legale; decontarea cheltuielilor efectuate fără prezentarea documentelor justificative (...) servicii fără contraprestaţie (bunuri, lucrări, servicii nerecepţionate în cantitatea facturată şi plătită) sau pe baza unor tarife neaprobate şi neavizate; încheierea unor contracte de consultanţă şi asistenţă juridică cu cabinete de avocatură, în condiţiile în care entităţile au organizate în structura proprie compartimente juridice“.

Ce nereguli au apărut cel mai des

În privinţa achiziţiilor şi investiţiilor, Curtea de Conturi acuză nerespectarea prevederilor legale „cu consecinţe negative pe linia asigurării eficienţei, economicităţii şi eficacităţii achiziţiilor efectuate“. Între problemele găsite la controale se numără neefectuarea de licitaţii, spargerea contractelor în două sau mai multe astfel încât să intre sub pragul de 15.000 de euro pentru a putea efectua achiziţii directe, înscrierea în contracte a unor clauze dezavantajoase, neconstituirea de garanţii de bună execuţie, neurmărirea contractelor sau acceptarea la plată a unor lucrări fără a avea la bază documente justificative.

„Un alt aspect rezultat din practica Curţii de Conturi este acela că, în multe cazuri, reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale îşi însuşesc abaterile constatate şi se îndreaptă împotriva firmelor executante pentru recuperarea prejudiciului, însă, de cele mai multe ori, aceste firme intră în procedura de faliment şi posibilitatea recuperării sumelor este foarte redusă“, se mai arată în raport.

Spor de fidelitate

Concomitent, alte 100,8 milioane de lei (14,5%) au fost acordate sub formă de bonusuri şi prime la nivel local fără respectarea legilor-cadru din domeniul salarizării. „În acest context, s-a consemnat efectuarea de plăţi nelegale prin acordarea de spor de fidelitate şi loialitate, spor de confidenţialitate, spor pentru condiţii vătămătoare, drepturi speciale pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii muncii, indemnizaţie de dispozitiv, suplimente salariale“, potrivit Curţii de Conturi. În fine, o sumă de 26 de milioane de lei o reprezintă prejudiciile la regiile şi companiile deţinute de către autorităţile locale.

Gaură la venituri

Nu numai că autorităţile locale cheltuie prost banii pe care îi au la dispoziţie, dar şi colectează prost. Astfel, Curtea de Conturi a stabilit existenţa unor prejudicii de 378,2 milioane de lei pe partea de venituri, cea mai mare parte fiind cauzate de stabilirea eronată a taxelor locale.

Acestea au generat o gaură de 263 de milioane de lei, o pagubă de 57,8 milioane de lei o reprezintă neurmărirea creanţelor, în timp ce 33,3 milioane de lei nu s-au încasat din nerespectarea contractelor de concesiune.

„Un domeniu insuficient gestionat de către autorităţile administraţiei publice locale este activitatea de stabilire şi încasare a veniturilor din proprietate. Deşi sunt concesionate unor operatori economici bunuri din patrimoniul public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi diverse servicii de utilităţi publice, autorităţile locale nu înregistrează în evidenţa contabilă şi nu urmăresc încasarea redevenţelor datorate pentru folosinţa bunurilor concesionate sau delegarea gestiunii serviciilor publice“, potrivit Curţii de Conturi.