Ce restanţe a lăsat Victor Ponta viitorului Guvern

Demisia Guvernului Ponta a lăsat în aer mai multe probleme economice care trebuie rezolvate de viitorul Cabinet, de la pregătirea bugetului pe anul 2016 şi majorările de salarii în domeniul bugetar, până la proiectul noii legi a redevenţelor petroliere sau un nou acord cu FMI.

Demisia premierului Victor Ponta şi implicit a întregului Guvern, în urma protestelor de stradă, a lăsat în suspensie mai multe probleme de care depinde viitorul României: bugetul pe anul 2016, noua lege a salarizării, noul sistem de taxare a resurselor de petrol şi gaze şi semnarea unui eventual acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), toate strâns legate între ele.

Bugetul pe anul 2016

Executivul a modificat în mai multe rânduri legislaţia fiscală în acest an: scăderea TVA la alimente, promovarea noului Cod Fiscal, care conţine printre altele reducerea TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie 2016, dar şi revizuirea ulterioară, cu puţin timp înainte de demisie, care prevede TVA de 9% la apă, impozit de 5% pe dividende şi un nou sistem de impozitare a microîntreprinderilor. Toate acestea sunt măsuri care vor avea impact asupra bugetului de anul viitor, dar şi din următorii ani.

Având în vedere că cele mai multe măsuri sunt de relaxare fiscală, cu iz electoral, ele vor pune presiune asupra deficitului bugetar. Numai că România s-a angajat în faţa Comisiei Europene să respecte o ţintă de deficit structural de 1% din Produsul Intern Brut (PIB) în anul 2016, ceea ce înseamnă un deficit bugetar de 1,3% din PIB. Recent, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, anunţa că deficitul României va ajunge la 2,9% din PIB, dar că se va situa sub limita de 3% de la care Comisia Europeană va începe procedura de deficit excesiv.

Comisia Europeană a îmbunătăţit joi estimările referitoare la nivelul deficitului bugetar, la 1,2% în acest an şi 2,8% în 2016, comparativ cu prognoza din primăvară, când anticipa un deficit bugetar de 1,6% în 2015 şi de 3,5% în 2016.

Demisia Guvernului a blocat formarea bugetului pe 2016 deoarece nu se ştie dacă viitorul premier îşi asumă toate promisiunile lui Victor Ponta. De asemenea, nu se ştie exact structura organizatorică pe ministere, ştiut fiind că în ultimii ani au avut loc mai multe spargeri şi unificări de ministere. Spre exemplu, anul trecut a luat fiinţă Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, iar cel al Economiei a fost unificat cu departamentele de Comerţ şi Turism. 

Legea salarizării bugetare

Autorităţile au prezentat în vară un proiect al legii salarizării bugetare, care să fie aplicat pe mai mulţi ani, dar Guvernul a început apoi să aplice arbitrar tot felul de majorări de salarii.

Mai întâi, în iulie, au primit majorări, prin ordonanţă de urgenţă, demnitarii, de la preşedinte, şefii celor două camere ale Parlamentului, Avocatul Poporului, miniştri, şeful SGG şi cel al Cancelariei premierului, până la şefii serviciilor de informaţii. Ulterior, au primit majorări de 25% angajaţii din Educaţie şi de 15% cei din Sănătate, după ce au ameninţat cu greva.

Guvernul a încercat să majoreze pe ascuns şi salariile personalului din Ministerul de Finanţe şi Fisc, dar Executivul a anulat măsura după ce personalul din administraţiile financiare locale a protestat zilele trecute.

Potrivit lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, noua lege a salarizării are un impact bugetar total de 2% din PIB. Proiectul legii salarizării ar fi trebuit să fie gata până la sfârşitul acestui an, potrivit lui Teodorovici, însă acum este blocat de demisia Guvernului şi rămâne în sarcina viitorului Executiv, care va decide dacă şi-l asumă şi în ce formă. 

Redevenţele la petrol şi gaze

Noul sistem de taxare în domeniul ţiţeiului şi gazelor naturale a fost promis de către Guvernul Ponta încă din anul 2014, astfel încât nivelul de impozitare să ajungă la „media europeană“. Redevenţa reprezintă o taxă pe care statul o percepe din valoarea producţiei. În sectorul de petrol şi gaze, redevenţele au valori între 3,5% şi 13,5%, în funcţie de mărimea zăcământului.

Nivelul redevenţelor a fost subiect continuu de scandal în ultimii ani din cauza sumelor mici pe care statul le colectează la buget, comparativ cu profiturile companiilor care exploatează zăcămintele. Valoarea totală a redevenţelor petroliere încasate de stat anul trecut a fost de 1,36 miliarde de lei. 

Problema redevenţelor este importantă deoarece România trebuie să asigure atât sume consistente la buget pentru a acoperi „găurile“ financiare lăsate de reducerea taxelor, dar nivelul să fie unul sustenabil astfel încât să sprijine dezvoltarea zăcămintelor din Marea Neagră pentru atingerea independenţei energetice.

În anul 2013, Guvernul a impus două taxe suplimentare, una de 0,5% pe extracţie şi alta de 60% pe veniturile din liberalizare. Acestea ar urma să expire la finele acestui an, dar, cum noul sistem de taxare a resurselor nu este gata, ele trebuie prelungite.

Autorităţile au anunţat anterior că noul sistem va conţine redevenţe diferenţiate în funcţie de mediul de extracţie, respectiv pe uscat şi pe mare. De asemenea, cele marine ar fi diferenţiate între zăcămintele de mică adâncime şi cele de mare adâncime. În fine, noul sistem de taxare ar aduce ca noutate un supra-impozit pe profitul din exploatare. 

Teodorovici declara recent că proiectul privind redevenţele este încă în lucru, în colaborare cu experţii FMI, că urmează să fie supus dezbaterii publice şi trimis în Parlament până la sfârşitul acestui an şi că legea ar trebui să fie adoptată până la jumătatea anului viitor. Viitorul Guvern este cel care va decide dacă continuă proiectul actual, început de Teodorovici, sau va elabora altul nou, ceea ce ar putea presupune noi amânări în aplicarea noului sistem.  

Eventualul acord cu FMI

Ultimul acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) a expirat în data de 26 septembrie, dar reprezentanţii statului au menţionat în dese rânduri că doresc un nou acord flexibil.

La vizita delegaţiei FMI, din luna octombrie, discuţiile au rămas tot în impas. Ponta a explicat că FMI nu este de acord cu reducerea TVA la 20% şi nu agreează nici cota de 9% la alimente, intrată deja în aplicare de la 1 iunie, şi nici majorările salariale din Educaţie şi Sănătate.

În schimb, instituţia a atras atenţia că România va înregistra anul viitor un deficit bugetar apropiat de 3% din PIB, iar în 2017 va depăşi acest nivel, dacă Guvernul nu va găsi modalităţi de compensare a reducerilor masive de taxe din noul Cod Fiscal şi a creşterilor salariale. De asemenea, FMI a criticat Guvernul şi pentru că nu face investiţii în infrastructură şi a fost nemulţumit de stoparea reformării companiilor de stat. Ministrul Finanţelor a declarat drecent că următoarea misiune FMI la Bucureşti va fi în luna martie a anului viitor şi că atunci ar putea începe discuţiile pentru încheierea unui eventual acord cu instituţia internaţională. Decizia semnării unei noi înţelegeri cu FMI va aparţine însă viitorilor guvernanţi.