Comisia Europeană vrea să blocheze sancţiunile americane pentru a proteja companile europene din Iran

Comisia Europeană (CE) a aununţat vineri că a lansat procesul de blocaj al sancţiunilor americane reimpuse Teheranului, odată cu ieşirea SUA din acordul nuclear.

Comisia a anunţat într-un comunicat că a ”lansat procesul oficial de activare a legii de blocaj («blocking statute») prin actualizarea listei americane de sancţiuni impuse Iranului care ţin de câmpul său de aplicare”, referindu-se la o reglementare europeană datând din 1996.

Comisia a precizat că această măsură intră în vigoare în două luni, dacă Parlamentul European (PE) şi guvernele statelor membre UE nu o resping în mod oficial, dar că ar putea să fie activată şi mai devreme în cazul în care este susţinută politic puternic.

Acest instrument este o reglementare europeană datând din 1996, creat la origine cu scopul de a ocoli embargoul impus Cubei. El le permite întreprinderilor şi tribunalelor europene să nu se supună sancţiunilor impuse de ţări terţe.

Dezacordul cu Statele Unite cu privire la embargoul cubanez a fost soluţionat, însă, la nivel politic - iar eficienţa acestui instrument nu a fost niciodată dovedită. Efectul său ar putea să fie mai degrabă simbolic decât economic, potrivit unei surse eurpene.

Retragerea americană din acordul în dosarul nuclear iranian, însoţită de reimpunerea unor sancţiuni americane foarte temute, face să planeze brusc riscuri financiare considerabile asupra întreprinderilor care vor să investească în Iran după semnarea acestuidocument istoric în 2015.

”Trebuie să acţionăm acum. Acesta este motivul din cauza căruia lansăm procesul legii de blocaj, «blocking status» din 1996, care vizează să neutralizeze efectele extrateritoriale ale sancţiunilor americane”, a îndemnat şeful Comisiei Europene (CE) Jean Claude Juncker joi, la finalul unui summit al liderilor europeni cu omologii lor din Balcani, la Sofia, eclipsat de ”frontul unit” pe care europenii au vrut să-l afişeze în faţa Washingtonului.

Macron: Rusia şi China vor fi favorizate

”Consecinţele indirecte ale deciziei americane vor favoriza poziţiile ruse şi chineze în regiune şi le vor avantaja companiile”, a relevat preşedintele francez Emmanuel Macron la Sofia, ilustrând temerile europenilor.

Însă ”noi nu vom declanşa un război comercial cu Statele Unite privind Iranul şi nu vom contra-sancţiona companii americane”, a dat el asigurări.

Marile întreprinderi germane rămân pentru moment rezervate. În prima linie, Siemens - care s-a relansat în Iran după ridicarea sancţiunilor, prin turbine de gaz - se află în aşteptare, la fel ca Volkswagen, Daimler şi Henkel, de asemenea prezenţi la scală redusă.

În faţa retragerii probabile a grupului Total dintr-un proiect de dezvoltare vast al câmpului gazifer iranian Pars Sud, Iranul a avertizat că va fi înlocuit de gigantul energetic chinez CNPC, partenerul Total în acest contract în valoare de 4,8 miliarde de dolari.

China - însetată de hidrocarburi şi primul partener comercial al Teheranului - pare efectiv să aibă intenţia să ignore sancţiunile americane, cu scopul de a-şi consolida invetiţiile în Iran - cu riscul de a-şi agrava relaţiile cu Washingtonul, deja tensionate după introducerea taxelor vamale asupra oţelului şi aluminiului de către americani.

Rusia, o aliată a Teheranului - care a menţinut relaţii comerciale atunci când sancţiunile internaţionale erau în vigoare -, a făcut la rândul ei un pas important în a apropia Iranul de zona sa de influenţă economică.

Uniunea Economică Eurasiatică - condusă de Moscova şi din care fac parte mai multe foste republici sovietice - a semnat joi, la Astana, un acord preliminar cu Iranul.

Reducând deja taxele vamale impuse anumitor produse pe o perioadă de trei ani, obiectivul este să creeze o zonă de liber-schimb.

Acest acord se afla în pregătire din 2016, cu mult înainte de retragerea americană, însă el arată că Rusia, la fel ca China, au intenţia de a-şi consolida relaţiile comerciale cu Teheranul, în pofida reintroducerii sancţiunilor economice de către Washington.

Rusia a condamnat anunţul lui Donald Trump şi caută împreună cu europenii să salveze acordul. Alianţa sa cu teheranul le permite întreprinderilor sale să fie bine plasate în vederea continuării comerţului cu Iranul, iar concurenţii lor occidentali le vor putea urma cu dificultate activităţile, în pofida unor invetiţii importante.

Ruşii, ale căror relaţii cu Occidentul se află la cel mai scăzut nivel şi care sunt obişnuiţi să facă afaceri într-un mediu de sancţiuni economice, nu se tem să contracareze Washingtonul.

Acordul încheiat în iulie 2015 după ani de negocieri dure între Iran şi grupul 5+1 (China, Franţa, Regatul Unit, Rusia, Statele Unite plus Germania) a permis suspendarea programului iranian până în 2025, în schimbul ridicării unei părţi a sancţiunilor internaţionale impuse Republicii islamice.