Consiliul Fiscal: Banii statului provin, de fapt, tot de la populaţie, chiar şi atunci când Guvernul se împrumută din bănci

Guvernul este doar un gestionar, banii sunt ai populaţiei

Populaţia finanţează cel mai mult, indirect, datoria publică prin plasamentele în bănci şi alte societăţi financiare, care cumpără titluri de stat, afirmă preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, atenţionând că expunerea băncilor faţă de stat ca procent din active este cea mai mare din Europa.

"De unde sunt fondurile pe care băncile le mobilizează pentru a finanţa bugetul?
Răspunsul este legat de cine face economisire.
Sectorul care are un excedent pe o capacitate netă de finanţare este cel al gospodăriilor populaţiei, pentru că cel al administraţiilor locale şi companiilor au deficite.
Ceea ce înseamnă practic că populaţia este finanţatorul ultim al statului, al bugetului, în contextul în care băncile, care sunt finanţatorul direct, nu lucrează cu bani proprii, ci cu depozite ale persoanelor fizice", a declarat miercuri Dumitru la o conferinţă pe tema stabilităţii financiare la BNR.

Câţi bani au economisit românii

Şeful Consiliului Fiscal a arătat că populaţia este contributoare în felul următor:
** în sistemul bancar, cu depozite - aproape 130 miliarde de lei,
** în sectorul de asigurări de viaţă sunt rezerve tehnice de 5,9 miliarde de lei
** în fonduri de pensii - 14,9 miliarde de lei
** în administrarea activelor 15 miliarde de lei
** în titluri de stat deţine direct 3,2 miliarde de lei.

Valoarea titlurilor de stat achiziţionate în total, inclusiv prin intermediarii financiari, ajunge la 96,2 miliarde de lei.

Astfel, băncile au cumpărat titluri de stat de 70 de miliarde de lei, societăţile de asigurare 5,4 miliarde de lei, fondurile de pensii 9,9 miliarde de lei, societăţile de administrare a activelor 7,3 miliarde de lei, totalizând 93 de miliarde de lei.

"Aş spune că populaţia este finanţatorul principal indirect al datoriei publice", a punctat Dumitru.

Nu mai e loc pentru creşterea datoriei publice

Oficialul a menţionat că datoria publică, situată la circa 40% din PIB, este la nivel confortabil în prezent, însă nu ar trebui să crească pentru că ar deveni nesustenabilă în raport cu dezvoltarea economică a ţării, chiar dacă criteriile de la Maastricht indică un nivel de 60% din PIB al datoriei publice în care statele s-ar putea încadra.

"Datoria publică din România este relativ scăzută comparativ cu standardele europene, suntem aproape de 40% din PIB.
După toate analizele, ea arată că suntem într-o zonă sustenabilă a datoriei publice, însă dacă ne uităm la nivelul nostru de dezvoltare economică versus datoria publică, putem trage concluzia că datoria publică este cam unde ar trebui să fie, adică nu prea mai avem mult spaţiu de creştere a datoriei publice la nivelul de dezvoltare actual.
Pe măsură ce PIB/capita creşte, activele bancare cresc, se creează spaţiul pentru absorbţia de datorie publică, dar la nivelul la care suntem în momentul de faţă, corelat şi cu expunerea faţă de stat ca procent din total active unde nivelul este cel mai mare din Europa, cred că trebuie să conştietizăm că spaţiul de creştere a datoriei publice nu prea mai este", a explicat preşedintele Consiliului Fiscal.

Expunerea băncilor faţă de stat a atins pragul de importanţă sistemică

Dumitru a precizat că expunerea băncilor faţă de stat are deja o importanţă sistemică pentru stabilitatea financiară din România, luând în calcul evoluţia din ultimii ani a expunerilor faţă de stat ca procent din total active, de la 3%-4% din bilianţ la 20%, ponderea cea mai mare din Europa.

"Este cea mai mare constrângere în acest moment pentru creşterea datoriei publice. Orice creştere a datoriei publice de acum înainte este limitată de această realitate a capacităţii de absorbţie destul de reduse a pieţei financiare locale, într-un context în care oricum expunerile sunt deja mari şi de natură sistemică", a continuat economistul.

La un nivel de peste 40%, datoria publică poate deveni problematică din cauza lipsei de jucători instituţionali locali care o pot absorbi, aceştia fiind preferaţi pentru că sunt mai stabili şi nu creează volatilitate.

Alte societăţi financiare decât băncile se află într-un stadiu incipient de dezvoltare şi nu au dimensiunea critică de dezvoltare pentru a absorbi sume foarte mari de titluri de stat, potrivit lui Dumitru.

"Dacă am ajunge la 60% datorie publică din PIB la nivelul de dezvoltare economică actual am avea mari probleme", a conchis preşedintele Consiliului Fiscal.