UPDATE Cioloş îi arde la buzunare pe indispensabilii din companiile de stat. Proiectul a fost aprobat de Guvern, urmează implementarea

Premierul Dacian Cioloş încearcă să restructureze practicile din cadrul companiilor de stat

UPDATE Reprezentanţii statului în adunările generale ale acţionarilor (AGA) societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat nu vor rmai fi remuneraţi pentru această activitate de reprezentare. Proiectul a fost aprobat miercuri în şedinţa Executivului, prin aprobarea unui memorandum.

Memorandumul este doar o decizie de principiu a Guvernului, decizia urmând să fie formalizată în luna septembrie, urmând ca Ministerul de Finanţe şi Ministerul Economiei să elaboreze actul normativ prin care va fi implementat memorandumul adoptat.

”Decizia a fost luată în vederea uniformizării practicii la nivelul tuturor companiilor aflate direct sau indirect în subordinea statului, după ce, în februarie 2016, prin Ordinul Viceprim-Ministrului, Ministrului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri s-a stabilit că mandatul acordat reprezentanţilor M.E.C.R.M.A. în AGA ale societăţilor aflate în coordonarea ministerului de resort, este cu titlu gratuit”, informează Guvernul.

Decizia urmează a fi discutată şi aprobată de Guvern, care va stabili „participarea cu titlu gratuit a reprezentanţilor statului în adunările generale ale acţionarilor societăţilor, cu capital integral sau majoritar deţinut direct sau indirect de Statul Român prin instituţiile publice‟, scrie Profit.ro.

Conform unei ordonanţe din 2013, companiile pot acorda membrilor AGA remuneraţii de până la 25% din indemnizaţia fixă lunară a directorilor generali sau directorilor, pe şedinţă şi pentru mai mult de o şedinţă într-o lună.

Pe de altă parte, măsura nu se aplică şi pentru reprezentanţii statului în consiliile de administraţie. Reamintim, săptămâna trecută, Ministerul pentru Dialog Civic a publicat o listă cu toţi reprezentanţii statului în consiliile de administraţie ale companiilor de stat, iar unii dintre aceştia se regăsesc şi în câte două-trei funcţii.

Planul nu se aplică şi pentru consiliile de administraţie

Astfel, Darius Meşca este directorul general al Electrica Muntenia Nord, membru în consiliul de administraţie al companiei, dar şi în cel al Conpet, transportatorul naţional de ţiţei. Daniela Lulache este manager general al Nuclearelectrica şi face parte şi din consiliul de administraţie al companiei. De asemenea, Lulache este şi membru în CA la Societatea pentru Administrarea Participaţiilor în Energie (SAPE).

Elena Popescu, şefa Direcţiei Generale Politici Energetice din cadrul Ministerului Energiei, se regăseşte în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia şi în consiliul de administraţie de la Compania Naţională a Uraniului. Un caz similar este cel al lui Dan Agrişan, aflat în componenţa consiliului de administraţie al Complexului Energetic Hunedoara, dar şi al Societăţii pentru Administrarea Participaţiilor din Energie (SAPE).

Concomitent, Radu Bugica este reprezentantul Ministerului Energiei în CA la Conpet, dar şi reprezentantul Ministerului Economiei în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica.

De asemenea, secretarii de stat Cristian Buşu şi Corina Popescu sunt membri în consiliul de administraţie al Electrica, în vreme ce un alt secretar de stat, Aristotel Jude, este în consiliul de administraţie al Romgaz.

În fine, Dragoş Doroş – seful Fiscului – se află şi Consiliul de Supraveghere al Fondului de Contragarantare şi în CA la CEC Bank, în vreme ce Odeta Nestor – preşedinta Oficiului Naţional al Jocurilor de Noroc se regăseşte şi ea în CA al Fondului de Contragarantare. 

Cine pe cine reprezintă

Reamintim, vicepremierul Costin Borc critica dur în luna februarie faptul că angajaţii statului sunt şi directori sau administratori ai companiilor din subordine. „Există nişte măsuri care au creat nişte conflicte de interese extraordinare: participarea personalului din minister la AGA sau în CA în aşa fel încât directorii din minister, câte o dată, nu înţeleg prea bine pe cine reprezintă: compania sau ministerul. Iar aceste conflicte de interese creează o dependenţă a personalului din minister de administrarea companiilor de stat, pentru că acolo îşi regăsesc acele venituri de care au nevoie ca să trăiască decent şi a fost un dezinteres faţă de nivelul de salarizare din minister“, explica atunci Borc.

Astfel, Borc cerea ca angajaţii să opteze între a fi angajaţi ai instituţiilor şi funcţiile de directori sau administratori ai companiilor de stat.

Totuşi, Guvernul nu a impus ca regulă generală separarea totală între lucrul la stat şi reprezentarea statului în companii.