Pericol de explozie la trei centrale din Japonia

Specialiştii pompează apă de mare în reactorul 3 de la Fukushima ca să prevină o nouă explozie. Starea de urgenţă a fost decretată şi la centrala de la Onagawa. La reactorul 2 de la Tokai s-a oprit sistemul de răcire. Reactorul care a explodat sâmbătă ar fi trebuit oprit în februarie. Autorităţile i-au prelungit durata de viaţă cu 10 ani. 

Guvernul de la Tokyo a avertizat ieri asupra riscurilor de producere a unei explozii la reactorul 3 al centralei nucleare de la Fukushima, similară celei de sâmbătă. Specialiştii japonezi au pompat ieri apă de mare şi acid boric - folosit pentru controlul ratei de fisiune a uraniului - în reactoarele 2 şi 3 ale centralei nucleare Fukushima în încercarea de a le răci. Totodată, pentru a reduce presiunea în interiorul reactoarelor, au fost deschise vanele şi au fost eliberaţi în atmosferă vapori cu elemente radioactive.

Mai citeşte şi:

VIDEO  Bilanţul cutremurului ar putea depăşi 10.000 de victime/ Un vulcan din sud-vestul Japoniei a erupt

VIDEO Sistemul de răcire de urgenţă al reactorului 3 de la Fukushima nu mai funcţionează/ Stare de urgenţă la o a doua centrală nucleară din Japonia

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Yukio Edano, a avertizat că nu trebuie exclus faptul că „o explozie se poate produce la nivelul reactorului 3, din cauza unei posibile acumulări de hidrogen". Cantităţi mari de hidrogen s-au format în momentul producerii unor defecţiuni în timpul procedurilor de injectare a apei de mare, a declarat Edano. El a încercat să-i liniştească pe japonezi, explicându-le că învelişul reactorului 3 poate rezista în cazul unei explozii, chiar dacă ar putea fi deformat.

Stare de urgenţă

Două pompe din sistemul de răcire s-au oprit aseară la reactorul 2 al centralei nucleare de la Tokai, aflată la circa 120 de kilometri de Tokyo, în prefectura Ibaraki, a anunţat agenţia Kyodo. Autorităţile au declarat că momentan nu sunt probleme, deoarece mai există o pompă de răcire, care funcţionează normal. Tokai, cu o capacitate de 1.100 MW, a fost oprită automat după cutremurul de vineri. Centrala a suferit un accident nuclear în 1999. 

Ieri, autorităţile nipone au decretat starea de urgenţă la a doua centrală nucleară afectată de cutremurul de vineri - a cărui magnitudine a fost revizuită la 9 grade pe scara Richter -, după înregistrarea unui nivel ridicat de radioactivitate. Cele trei reactoare nucleare oprite de la Onagawa sunt „sub control", iar autorităţile încearcă să afle care este sursa radiaţiilor. Imediat după tsunamiul de vineri, la centrala de la Onagawa a izbucnit un incendiu.

Nivel crescut de radiaţii

„Nivelul radiaţiilor scăzuse în noaptea de sâmbătă spre duminică, dar duminică dimineaţă a reînceput să crească şi a depăşit limitele stabilite de Guvern", a declarat un purtător de cuvânt al TEPCO, compania care deţine centrala de la Fukushima. Peste 450.000 de oameni au fost evacuaţi pe o rază de 20 de km în jurul centralei şi alţi 80.000 vor fi evacuaţi în zilele următoare.

În jur de 160 de persoane, printre care 90 de bolnavi şi personalul medical din oraşul Futaba, ar fi putut fi expuse radiaţiilor, a anunţat Ryo Miyake, purtător de cuvânt al Agenţiei Nucleare din Japonia. Locuitorii care ajung în centrele de evacuare sunt scanaţi pentru a fi măsurat nivelul de expunere la radiaţii. După explozia de sâmbătă, un angajat al centralei a murit după ce a fost prins într-o stivă de evacuare, iar alţi patru au fost răniţi. 

Efectele expunerii

Deocamdată, nu există un pericol major pentru sănătatea publică, au dat asigurări autorităţile. Ele au început însă să distribuie la populaţia din zonă, ca măsură de precauţie, iodură de potasiu pentru prevenirea cancerului tiroidian.

Potrivit agenţiei Kyodo, radioactivitatea acumulată într-o oră de o persoană care s-a aflat în preajma centralei de la Fukushima este echivalentă cu limita de radioactivitate ce nu trebuie depăşită anual. Cel mai cunoscut efect al exploziei de la Cernobîl din 1996 a fost îmbolnăvirea de cancer tiroidian, mai ales în rândul copiilor.

Între 6.000 şi 7.000 de persoane au contractat această formă de cancer, din cauza expunerii la iod radioactiv (131). Fred Mettler, expert în radiaţii la Universitatea New Mexico, spune că iodul 131 dispare în 80 de zile. Mai periculos este cesiul radioactiv (137) care persistă circa 30 de ani, infiltrându-se în hrană. Printre supravieţuitorii de la Hiroshima şi Nagasaki s-au înregistrat numeroase cazuri de cancer - la sân, la colon sau la plămâni, şi leucemie.

Un nor radioactiv care s-ar fi putut forma în urma scurgerilor de radiaţii ar putea ajunge în peninsula Kamceatka în câteva ore, potrivit unei reprezentante a serviciului rus pentru supraveghere sanitară, Natalia Jdanova, citată de RIA Novosti.

Un nou seism?

Nord-estul Japoniei ar putea fi lovit de un nou cutremur în zilele următoare. Avertismentul vine de la Centrul Australian de Seismologie. Directoarea Kevin McCue susţine că seismul ar putea avea o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter. La o astfel de magnitudine şi posibilitatea unui tsunami este destul de ridicată, a mai precizat McCue.

Reactor vechi

Reactorul 1, cel mai vechi de la centrala Fukushima, a fost construit pentru o perioadă de funcţionare de 40 de ani. El ar fi trebuit să fie scos din uz luna trecută. Dar Agenţia de Siguranţă Nucleară şi Industrială a decis să prelungească durata de funcţionare cu 10 ani, la cererea companiei TEPCO. Informaţia apare pe site-ul Ministerului japonez al Economiei şi Comerţului şi a stârnit deja numeroase critici. 

160 de persoane ar fi putut fi expuse radiaţiilor de la centrala nucleară Fukushima.

Corespondent din infern

Vlad Ilina, redactor-şef adjunct la adevarul.ro, şi-a luat inima-n dinţi şi a plecat ieri, chiar de ziua lui, în Japonia. Cu o experienţă de zece ani în presa scrisă, colegul nostru se află acum în ţara unde drama depăşeşte orice închipuire şi va transmite cele mai proaspete informaţii despre tragedie. Vlad Ilina (34 de ani) , "Adevărul" şi adevarul.ro vă vor ţine la curent, zi de zi, cu situaţia din Japonia, printr-o serie de reportaje inedite, poveşti impresionante, imagini video, fotografii şi flux constant de informaţii.

Cernavodă rezistă la un cutremur de 8 grade

Centrala de la Cernavodă are două reactoare operaţionale. Reactoarele noastre sunt de generaţie superioară celor din Japonia: au un sistem dublu de securitate, care la un cutremur de 8 grade pe scara Richter le opresc automat în câteva secunde. De aceea, în oraş este amplasat un seismograf. Centrala poate fi oprită dacă apar probleme la staţia de evacuare.

O dată pe an, la Cernavodă se fac simulări, pentru a pregăti populaţia în cazul în care s-ar produce vreun accident nuclear. Centrala de la Cernavodă primeşte autorizaţie de funcţionare o dată la doi ani. La fel, personalul de acolo, inclusiv directorii. Există o monitorizare permanentă, iar dacă se observă că a fost forţată producţia de energie, se retrage autorizaţia.

 „Tot sistemul este calificat din punct de vedere seismic, sunt pompe speciale de răcire, circuite separate, inclusiv o reţea suplimentară de duşuri de răcire cu apă din Dunăre", a precizat, pentru „Adevărul",
Teodor Chirică, membru în boardul Forumului Atomic European. Potrivit acestuia, centrala de la Cernavodă dispune de sisteme automatizate, care opresc reactorul în momentul în care se depăşeşte un anumit nivel al seismului, exact ca şi la cele din Japonia.

De asemenea, reactorul este prevăzut cu sisteme care menţin siguranţa centralei în momentul în care aceasta este oprită, ca urmare a unei avarii. Sursa de răcire în caz de avarie a
centralei de la Cernavodă este alimentată de motoare diesel.

Experţii americani se tem de „un nou Cernobîl"

Comisia de Reglementare Nucleară a SUA (NRC) a trimis doi experţi în Japonia pentru a ajuta la  stabilizarea reactoarelor. Potrivit specialiştilor americani, ceea ce s-a întâmplat la uzina nucleară Fukushima se numeşte „pană de staţie", adică pierderea sistemului de aer condiţionat combinată cu pierderea generatoarelor diesel.

„Pana de staţie e considerată extrem de improbabilă, dar e una dintre îngrijorările pe care le avem de decenii. Suntem pe un teritoriu necunoscut", a declarat pentru AFP fizicianul Ken Bergeron, care a lucrat la simularea accidentelor la centrale nucleare. Specialiştii americani în fizică nucleară sunt de părere că pomparea de apă de mare pentru a răci reactoarele afectate de cutremur este „un act de disperare", care poate prevesti un dezastru precum cel de la Cernobîl".

„Situaţia a devenit atât de disperată încât se pare că nu au mai avut capacitatea necesară pentru a livra apă dulce sau apă plată către reactor pentru a-l stabiliza şi, într-un act de disperare, a trebuit să recurgă la apă de mare", a spus Robert Alvarez, expert pe probleme de dezarmare nucleară la Institutul pentru Studii Politice. Peter Bradford, fost membru al NRC, a spus că, dacă încercările de răcire a reactorului eşuează, „va fi o situaţie precum cea de la Cernobîl şi va trebui totul îngropat în nisip şi ciment".

Semne de întrebare

Ar putea dura luni, poate chiar ani pentru ca tabloul complet al acestui dezastru să iasă la iveală, comentează BBC. Aceasta depinde în mare măsură de abordarea companiei Tokyo Electric Power (TEPCO) şi a autorităţilor japoneze. Nu s-ar spune că industria nucleară japoneză e renumită pentru deschidere şi transparenţă.

În 2002, preşedintele şi patru alţi executivi au demisionat, suspectaţi că au falsificat documentele privind siguranţa centralelor nucleare. Alte exemple de falsificări au fost identificate în 2006 şi 2007.

INFO