"Ultimatumul lui Bourne": omul fără identitate vs CIA

Filmul rulează la CinemaPro, Patria, Movieplex Cinema şi Hollywood Multiplex La modă sunt acum continuările ("Spider-Man 3", "Greu de ucis 4", "Harry Potter 5"...) şi, desigur, "Bourne" nu

Filmul rulează la CinemaPro, Patria, Movieplex Cinema şi Hollywood Multiplex

La modă sunt acum continuările ("Spider-Man 3", "Greu de ucis 4", "Harry Potter 5"...) şi, desigur, "Bourne" nu putea face excepţie. Înainte de a părăsi această lume, prolificul autor american de spy thrillers Robert Ludlum a dat la iveală trilogia cu acest nume, din care au fost ecranizate succesiv "Identitatea lui Bourne" (2002) şi "Supremaţia lui Bourne" (2004), în prezent venind la rând "Ultimatumul lui Bourne" ("The Bourne Ultimatum").

Ca şi în primele două părţi, fostul asasin în slujba CIA Jason Bourne, devenit amnezic, se află mai departe în căutarea propriei identităţi, fiind urmărit în continuare, pentru a fi suprimat, din ordinul mai marilor spionajului american, care caută să se debaraseze de el, socotindu-l primejdios. Şi, ca şi în primele două părţi, Bourne este interpretat cu aplomb de Matt Damon, care în ochii spectatorilor a ajuns să se identifice cu personajul.

Obsesia descoperirii trecutului ascuns

De data aceasta, Bourne va avea un asociat, un ziarist britanic care a întreprins investigaţii şi a strâns informaţii preţioase asupra trecutului acestuia şi al operaţiunii de pregătire de către CIA, în cel mai adânc secret, a asasinilor care să suprime adversarii Americii.

Până la urmă, eroul nostru va afla, în fine, cine este sau mai degrabă cine a fost şi-şi va recăpăta astfel liniştea interioară, nu înainte însă de a trece, din nou, prin cele mai mari primejdii imaginabile.

Acţiuni în stare pură

Monitorizat în permanenţă de CIA, de la Londra (halucinantă secvenţa din staţia de metrou Waterloo) la Berlin şi de la Tanger la New York, Bourne va reuşi de fiecare dată să se descotorosească de urmăritori, oricât de mulţi ar fi aceştia.

Întregul film este o succesiune neîntreruptă de secvenţe de acţiune, dialogurile fiind reduse la minimum. Regizorul Paul Greengrass (cel căruia îi datorăm excelenta docudramă "Zborul United 93") şi-a propus, probabil, să realizeze un film de acţiune care să depăşească tot ce s-a făcut până acum în această direcţie şi se pare că a izbutit.

Rezultatul este o fantezie macho, cu trimiteri evidente la presupusa corupţie şi presupusele ilegalităţi din rândurile sistemului de spionaj american, care au dat naştere la asemenea fenomene negative ca zborurile clandestine ale avioanelor CIA sau torturarea deţinuţilor bănuiţi de terorism.

Greengrass este, de altfel, un critic dur al actualei administraţii de la Washington, el descriind invazia Irakului ca fiind "cea mai dezastruoasă decizie a generaţiei noastre". Că asemenea declaraţii pot fi făcute în condiţii de totală impunitate şi că serviciile secrete americane pot fi ţinta - fără niciun fel de oprelişti - a unor atacuri virulente constituie dovada cea mai vie a existenţei unei autentice democraţii.