Monumentele medievale ale Clujului dispar prin degradare

Este de ajuns sa arunci o privire prin pietele istorice ale orasului Cluj sau ale judetului ca sa constati cum isi bat joc ardelenii de memoria colectiva. Zeci de monumente medievale din Cluj -

Este de ajuns sa arunci o privire prin pietele istorice ale orasului Cluj sau ale judetului ca sa constati cum isi bat joc ardelenii de memoria colectiva. Zeci de monumente medievale din Cluj - biserici, catedrale, statui - sunt degradate sau sunt pe cale de a se distruge din cauza lipsei de initiativa a autoritatilor de resort, a penuriei financiare si a incapacitatii de a concepe programe sau proiecte care sa atraga fonduri pentru reparatii. Institutiile de cultura bugetare, cu activitati de patrimoniu sunt incapabile de actiune din motive de subfinantare. Grafitti obscene pe statui Dati de exemplu alta data ca o comunitate care isi inconjoara monumentele cu pragmatism si evlavie, clujenii care mai admira monumente sunt, parca, din ce in ce mai putini. Au inflorit, in schimb, desenele tip grafitti cu mesaje nu tocmai morale aplicate pe statui celebre in tara, cum ar fi Scoala Ardeleana situata in fata Universitatii clujene. Pentru ca nimeni din partea Primariei nu a acoperit inscriptiile obscene de pe statuie zile in sir - vina aruncandu-se reciproc din bratele unei institutii in alte alteia - si acum tinerii in formare pot sa "invete" istoria intercalata cu mesajul obscen al organului sexual masculin. Alte monumente au sansa, miraculoasa in conditiile date, a unor fonduri din Occident. Palatul de la Bontida, cel mai mare de secol XVIII in Transilvania este pus pe picioare incet-incet de o fundatie britanica, dupa ce filmarile lui Sergiu Nicolaescu si furturile repetate de materiale, comise de-a lungul anilor de sateni, l-au distrus complet. Pentru ca nici o institutie de resort - minister, inspectorate judetene de cultura etc. - nu intervine pragmatic, in Cluj-Napoca un eventual cutremur ar sterge cu buretele o zona de istorie comuna de o valoare inestimabila. Asa cum arata ultimele studii, in structura constructiilor cu piatra naturala din Cluj, actioneaza atat factori naturali (ploaie, inghet, dezghet) cat si factori care accelereaza procesul de deteriorare, de exemplu produsele industriale: gaze de esapament, gaze industriale s.a. La toate acestea se mai adauga ploile acide, determinate de activitatea industriala din judet, care ataca monumentele istorice. Bisericile medievale - la un pas de prabusire Efectele au aparut inca de acum cateva decenii si continua sa apara: degradarea evidenta a pietrelor din constructie prin procese de dezagregare si pigmentare cu cruste negre. In aceasta situatie se afla actualmente Biserica Sf. Mihail - construita intre 1350 si 1480, Biserica Franciscana, Biserica Reformata - construita intre 1487 si 1516, Bastionul Croitorilor - inaltat de principi romani in secolul XV si restaurat in sec. XVII. Zidul vechi al orasului, Palatul Banffy - construit intre anii 1774-1785 (sediul actual al Muzeului National de Arta din Cluj-Napoca) si o casa de pe strada Emil Isac nr. 25, construita in 1790 - a carei fundatie este acum macinata. In anumite cazuri, s-au identificat elemente ce pot afecta structura de rezistenta a constructiei, dar si probleme legate de stabilitatea cladirii, cum este cazul Bisericii Reformate de pe strada Kogalniceanu. Umiditatea excesiva din subsolul Muzeului de Arta, cat si aerisirea deficitara, au dus la caolinizarea rocilor magmatice, proces care diminueaza rezistenta mecanica, adica structura de rezistenta a cladirii. Cunoscuta Casa a Calaului nu mai merita atentie, dupa ce 80 de tigani si-au facut lacas intre ruinele distruse complet de focul zilnic pe care se incalzesc resturile provenite din gunoaie. De-a lungul anilor, din lipsa banilor, studiile si rapoartele realizate nu au avut nici un efect, iar unele dintre monumente risca sa dispara inainte de a bucura privirile unei noi generatii.