VIDEO Dezbatere „Historia”: „Iliescu n-a fost un Havel, deci nu putem spune că a fost o revoluţie”

Publicat: 12.12.2014 10:16

Ultima actualizare: 07.08.2022 08:44

Dezbaterea „Historia” de vineri, susţinută în studioul Adevărul Live, a avut ca subiect principal o întrebare care dăinuie de 25 de ani: momentul „Decembrie 1989” a fost revoluţie sau lovitură de stat? La această întrebare au oferit răspuns istoricii Marcel Varga şi Manuel Stănescu, într-o analiză a prăbuşirii comunismului în România.

La începutul emisiunii, istoricul Manuel Stănescu a atras atenţia că în Uniunea Sovietică s-a resimţit curentul schimbării odată cu venirea lui Mihail Gorbaciov la putere (1985, n.r.), una dintre cauzele principale ale curentului schimbării fiind pierderea cursei înarmării în faţa Statelor Unite ale Americii.

„Cursa înarmării câştigată de SUA în ani '80 a avut un rol hotărâtor. Ronald Reagan (preşedintele SUA, n.r.) a avut un rol hotărâtor. Gorbaciov şi-a dat seama că sistemul nu merge. Era clar acest lucru pentru el încă de dinainte să preia şefia Partidului Comunist şi a Uniunii Sovietice. Sistemul n-a mai făcut faţă cursei înarmărilor, a început să se prăbuşească, iar Gorbaciov şi-a dat seama de necesitatea unei schimbări, de necesitatea unei reforme a sistemului socialist”, a explicat istoricul Manuel Stănescu.

„Bineînţeles, nu preconiza o democraţie occidentală, ci o reformă în interiorul sistemului şi a partidului, iar de aici a început totul”, a precizat Stănescu.

Întrebat de ce s-a opus Nicolae Ceauşescu reformelor lui Gorbaciov, istoricul Marel Varga a comentat: „Ceauşescu trăia într-o lume paralelă”.

„Datoria externă crescuse foarte mult şi şi-a propus să o plătească. Totodată, Ceauseşcu visa şi la proiecte mari de investiţii care solicitau sume uriaşe, iar acestea se putea puteau obţine doar prin strângerea puternică a şurubului în interior, cum s-ar spune”, a explicat istoricul Varga. „Oamenii au înţeles că trebuie făcut un efort pentru plata datoriei, însă nici după achitarea ei nu s-a schimbat nimic pentru românul de rând. Totul era anchilozat. Nu se putea continua la nesfârşit şi a astfel a venit momentul decembrie 1989 în mod violent pentru România”, a adaugat Varga.

Ceauşescu nu era dispus să mai asculte de Moscova pentru că el considera ca a făcut paşi către „democratizare” - cu ghilimele de rigoare, motiv pentru care nu mai era nevoie să asculte de Moscova. istoricul Marcel Varga

Între Gorbaciov şi Ceauşescu era o relatie tensionată, extrem de tensionată. Când s-au întâlnit, discuţiile au fost extrem de dure, de aprinse. istoricul Manuel Stănescu

Istoricul Manuel Stănescu a atras atenţia asupra îndoctrinării lui Ceauşescu, tot mai evidentă spre finalul anilor '80: „Dintr-un reformator care era în anii '60 s-a transformat în ultimul stalinist în '89, un stalinist care încă mai credea în sistemul comunist. Era un om profund fanatic, era dedicat ideologiei şi incapabil să înţeleagă evoluţia timpului”, a explicat Stănescu.

El argumentează obtuzitatea lui Ceauşescu prin incapacitatea de a înţelege ce se petrecea peste frontierele ţării. „Ungaria renunţase la republica populară, Partidul Comunist devenise Partidul Socialist, în decembrie deschisese graniţele către Republica Democrată Germană. Schimbări majore au avut loc şi în Polonia, şi în Bulgaria, şi în Cehoslovacia. La graniţele noastre totul se schimba în toamna lui 1989, însă Ceauşescu refuza schimbarea pentru România. Era inevitabilă prăbuşirea”.

REVOLUŢIE SAU LOVITURĂ DE STAT?

Istoricul Marcel Varga: Există argumente şi pentru o variantă, şi pentru cealaltă. Înclin să cred că a fost o revoltă populară care s-a transformat într-o lovitură de stat. Constatăm asta cu venirea la putere a eşalonului 2 din Partidul Comunist - Ion Iliescu, om al sistemului comunist. Trebuie să avem în vedere că o revoluţie înseamă răsturnarea valorilor. La noi nu au fost schimbări radicale, mai ales la începutul anilor '90, la noi s-au schimbat doar liderii după momentul '89.

Istoricul Manuel Stănescu: Iliescu n-a fost un Havel (Václav Havel, ultimul preşedinte al Cehoslovaciei - 1989 – 1992 - şi primul preşedinte al Republicii Cehe -1993 - 2003, n.r.), deci nu putem spune că a fost vorba de o revoluţie în România. Oamenii din al doilea eşalon al comuniştilor au venit la putere. Totuşi, evit să folosesc termen „lovitură de stat”.