Lumea s-a înghesuit să-i asculte pe Llosa şi pe Liiceanu la Cluj. „Dragostea este o creaţie culturală“, crede scriitorul peruan, care a luat Premiul Nobel în 2010

Lumea s-a înghesuit să-i asculte pe Llosa şi pe Liiceanu la Cluj. „Dragostea este o creaţie culturală“, crede scriitorul peruan, care a luat Premiul Nobel în 2010

Mario Vargas Llosa, croindu-şi drum printre cei veniţi să-l asculte   FOTO: Florina Pop

Scriitorul peruan, aflat în vizită pentru trei zile la Cluj-Napoca, a discutat marţi cu filosoful Gabriel Liiceanu despre rolul important pe care îl au literatura şi, în general, povestea în viaţa oamenilor. Cei care nu au avut loc în amfiteatru, i-au ascultat afară, printre copaci, unde au fost aşezate scaune şi o plasmă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe o vreme capricioasă, aproape o mie de împătimiţi ai literaturii, unii veniţi special chiar din Constanţa, au luat parte la un dialog unic între un scriitor de Nobel, Mario Vargas Llosa, şi un cunoscut intelectual român, Gabriel Liiceanu.

Şi unde să aibă loc o astfel de discuţie decât la Facultatea de Litere, într-un amfiteatru cu nume predestinat 
Mihai Eminescu? Cum publicul depăşea cu mult capacitatea acestei săli, cei care nu au avut loc au putut merge fie într-un alt amfiteatru, fie afară, printre copaci, unde au fost aşezate scaune şi o plasmă de unde lumea să îl poată asculta pe Llosa.

Tema discuţiei a plecat de la ideea lui Mario Vargas Llosa că, fără literatură, fără ficţiune, lumea ar fi azi mai săracă şi nu ar fi depăşit stadiul de peşteră. Şi mulţumită ficţiunii, lumea a început să îşi pună întrebări şi să iasă din tiparele conformismului.

Literatura schimbă lumea?

Liiceanu şi-a început discursul printr-o poveste. Le-a spus celor de faţă că prima carte citită de Mario Vargas Llosa şi de domnia sa a fost „20.000 de leghe sub mări“. „Mario Vargas Llosa a citit-o când avea cinci ani, aşa s-a lăudat, cel puţin, eu, la opt ani. Decalajul ăsta de trei ani cred că explică totul. Nu l-am mai putut recupera“, a glumit Liiceanu.

Scriitorul român l-a întrebat pe invitat cum crede că literatura va putea schimba lumea, în condiţiile în
care „istoria omenirii este o vastă istorie a analfabetismului“, iar „literatura e pentru cei puţini“:

„În România, un milion de oameni citesc câte şase cărţi pe an. Dumneavoastră spuneţi că lumea fără ficţiune, fără literatură ar fi fost de neconceput, dar trăim deja într-o lume fără literatură, într-o lume în care lumea citeşte puţin şi, până la urmă, e vorba de un club al celor care consumă literatură. După spusele dumneavoastră avem două specii umane: cei care citesc şi cei care nu citesc. Trebuie să acceptaţi că aceştia din urmă sunt mult mai numeroşi“, a observat Liiceanu.

În replică, Llosa a răspuns că ficţiunea, literatura constituie motorul progresului umanităţii şi că scopul literaturii e să apere umanitatea de sistemele autoritare de conducere, dar şi să formeze cetăţeni capabili să gândească liber şi critic:

„Marea literatură reprezintă antidotul acestei viziuni mici asupra umanităţii. Literatura trebuie să apere umanitatea împotriva dictaturilor şi a sistemelor de control. Aceasta este raţiunea existenţei literaturii, literatură care în societăţile despotice a constituit un pericol din faşă până la moarte. Asta fac dictaturile-au încercat să controleze literatura supunând-o unor cenzuri stricte prin intermediul aşa-numiţilor comisari“, a comentat Llosa.

Acesta a mai afirmat că, într-o societate liberă, nu toţi oamenii îşi exercită libertatea în acelaşi mod şi aşa cum sunt maniere diferite de a se folosi de libertate, aşa sunt şi moduri diferite de a iubi şi de a face dragoste: „Dragostea e o creaţie culturală. Creşterea erotismului înseamnă umanizarea şi sensibilizarea amorului fizic“, a spus Llosa, criticând şi reality-show-urile despre care a declarat că sunt o formă degradantă de a satisface nevoile unui om.

Romanul la care lucrează

Scriitorul peruan a vorbit şi despre ultimul său roman, „Eroul discret“, care nu a fost încă tradus în nicio limbă şi care va apărea în septembrie. Cartea vorbeşte despre viaţa din Peru din ziua de azi şi aduce în prim-plan povestea unui om de afaceri, de condiţie umilă, care îşi înfiinţează o companie de transport şi e ameninţat de Mafie să achite o anumită sumă pentru
a nu fi scos de pe piaţă.

„Ce se va întâmpla? Cine va câştiga? El sau Mafia? Dacă vreţi să aflaţi, citiţi romanul!“, a spus Llosa, în aplauzele celor prezenţi. 

Literatura trebuie să apere umanitatea împotriva dictaturilor şi a sistemelor
de control.

Mario Vargas Llosa

După spusele dumneavoastră, avem două specii umane: cei care citesc şi cei care nu citesc. Trebuie să acceptaţi că aceştia din urmă sunt mult mai numeroşi.

Gabriel Liiceanu

citeste totul despre: