Chirurgul care l-a operat pe Liiceanu. Poveşti din America
0
Martin S. Martin, celebru chirurg de la Spitalul Fundeni emigrat în SUA în 1985, care l-a operat pe Gabriel Liiceanu, încearcă în 12 scrisori, publicate în cartea "America povestită unui prieten", editată de Humanitas, să risipească prejudecăţile şi clişeele care s-au adunat de-a lungul timpului în legătură cu SUA.
Chirurgul Martin S. Martin a devenit un prieten apropiat al lui Gabriel Liiceanu şi a lui Andrei Pleşu.
În cele douăsprezece scrisori adresate unui prieten din ţară, publicate în volumul "America povestită unui prieten", Martin S. Martin se opreşte asupra câtorva teme fundamentale ale vieţii şi istoriei americane: Părinţii Fondatori şi simbolurile naţionale, sistemul electoral şi apropiatele alegeri, armata, antiamericanismul, asistenţa medicală, solidaritatea umană, originalitatea muzicii şi a poeziei, politeţea, mâncarea, cititul etc.
Prieteni, vecini, simpli cunoscuţi contribuie şi ei - prin prezenţa şi opiniile lor împărtăşite deschis - la această descriere empatică a lumii americane, iar portretele lor, extrem de vii, dau culoare şi căldură tabloului de ansamblu.
"Cardiologie de vârf în Statele Unite"
Despre acest medic excepţional, Andrei Pleşu povesteşte că „intern la Fundeni în 1967, în preajma lui Dan Setlacec, Martin Constantinescu nu-şi dorea altceva decât ceea ce orice tânăr industrios şi lucid îşi poate dori, dacă a ales chirurgia: să vindece oameni şi să-i înveţe şi pe alţii s-o facă. Adică: o clinică bine dotată, o echipă solidară de profesionişti şi promisiunea unui parcurs universitar".
"În acest moment intră în scenă, ca să zicem aşa, ţărişoara: pentru meritele sale, doctorul Constantinescu e îndepărtat din învăţământ (unde nu depăşise, de altfel, treapta asistenţiei), iar logistica operatorie intră abrupt în derivă. Martin Constantinescu a părăsit România. Azi se numeşte Martin S. Martin şi a făcut cardiologie de vârf în Statele Unite", subliniază Andrei Pleşu.
"Oful cu America"
În cuvântul înainte al cărţii, Gabriel Liiceanu rememorează: „M-am întâlnit cu Martin în modul de «a vedea America». Însă, spre deosebire de mine, care nu aveam la îndemână decât caracterul abstract al unei concepţii, Martin cunoscuse, în privinţa Americii, nedreptatea asprelor judecăţi ale lumii, după ce-şi croise un destin trăind acolo printre oameni în carne şi oase. Familiarizat cu realităţile vieţii americane, suferea profund atunci când trebuia să le compare cu nerozia simplificatoare a locurilor comune. «Oful lui cu America», aşa ajunsesem să-i botez suferinţa. Şi, într-o bună zi, i-am propus să scrie chiar el o carte reparatorie. Aşa s-au născut paginile care urmează".
Se încarcă comentariile...
