Basm poetic XXX

Basm poetic XXX

„Prinţesa Repede-Repede“ este un fantasy ludic & lubric, servit ca un cocktail afrodiziac! Poetul septuagenar Emil Brumaru şi mult mai tânăra jurnalistă şi prozatoare Veronica D. Niculescu au scris în tandem un fantasy muzical erotic fără precedent în literatura română.

În aşteptarea prinţului care să-i dezlege taina, Prinţesa Repede-Repede din regatul Lentmaniei îşi petrece timpul jucându-se cu un animăluţ de companie pe nume Rechinica:

„Pe nesimţite Rechinica noastră creşte / Şi-i mai nepotolită, mai flămândă, / În preajma ei se-ncheag-un iz de peşte / Şi tot mai des în cadă se scufundă, / Luată de prinţesă să se scalde, / Cu dânsa să se joace prin clăbuce; / Şi amândouă-n zbenguieli năuce / Devin dulci surioare-n clipe calde, / Se bucură, se-mbrăţişează tandre, / Călătoresc prin vise împreună, / Fac şotii noaptea, la lumini de policandre, / Vor prietene pe viaţă să rămână, / Şi uneori leşină de-o plăcere / Ce-o ştiu numai borcanele cu miere...”.

Ludic & lubric

Lentmania este regatul unde timpul pare încremenit, viaţa se petrece extrem de lent, numai Prinţesa Repede-Repede avea „singura mânuţă din ţară care făcea repede-repede“. Închisă într-un iatac, taina prinţesei disonante o va afla doar cel ales, care va moşteni şi tronul. Prinţi, zmei, balauri pier în încercarea de a-şi însuşi taina puberei Penelope, iar fecioarei nu-i mai rămâne decât să-l ademenească pe Pitic Bun, regele izvoarelor din Franţia (ţara unde „cu cât se petreceau mai mult lucruri deodată, cu atât lumea era mai fericită“), trimiţându-i un „scrisoret“ prin intermediul Ciupercuţului, un fel de mesager pneumatic într-un picior.

Sedus de mesajul încărcat de promisiuni erotice, piticul porneşte la drum, ghidat şi tot mai întărâtat de scrisoretele primite constant şi pe care, la un moment dat, ajunge să le şi cânte. De-a lungul călătoriei îşi face câţiva tovarăşi simpatici - nimfeta O Elevă, balaurul Şaptecapete, Smeagoliţa, Căţeloiul şi „povestucii“ BB şi W, nişte „hobbiţi decadenţi“ - alături de care are de înfruntat inerentele obstacole.

Cele şapte dealuri fermecate pe care trebuie să le treacă reprezintă tot atâtea încercări/iniţieri în tainele amorului: Dealul Singurătăţii, Dorului, Jocului, Rodului, Răbdării, Plictiselii, dar şi o Vale a Îndoielii. Când trebuie să rupă vraja prinţesei (dacă nu v-aţi prins până acum care e, citiţi basmul!), treptele necesare urcării în turn devin însăşi povestea călătoriei, scrisă din mers de cei doi povestuci, care dau astfel o dimensiune metaliterară întregului basm. Timpul din Lentmania îşi reia cursul normal şi de aici încolo toate fiinţele, indiferent de gen, vor avea drept la iubire.

Erotism subtil ca o ghicitoare

Inspirat, poate, din „Călin (file de poveste)“ al lui Eminescu şi din „Riga Crypto...“ de Ion Barbu, basmul este acordat armonios între cele două scriituri. Veronica D. Niculescu a scris basmul propriu-zis, acţiunea, personajele, descrierile şi dialogurile, o proză cu lentoarea-i specifică, cu fraze muzicale şi cu detalii bizare, candide şi pline de umor, în timp ce Emil Brumaru a scris sonetele ce însoţesc şi marchează epicul, refrene lirice încărcate de feerii senzual-erotice, versuri delicat-luxuriante cântate galant, ceremonios şi pasional.

Erotismul bine temperat al sonetelor se datorează sublimării fanteziilor erotice, aluziilor vag obscene şi camuflării în metafore. Datorită acestui erotism cu cheie, basmul devine un fel de parabolă despre sfârşitul castităţii. Un fantasy ludic & lubric servit rafinaţilor ca un cocktail afrodiziac!