Presedintele Asociatiei "Arta Plastica Religioasa si Restaurare" acuza coruptia din Ministerul Culturii si Cultelor

Intr-un memoriu primit la redactie, presedintele uneia dintre cele mai importante asociatii ce reuneste specialisti din domeniul restaurarii patrimoniului cultural lanseaza un adevarat rechizitoriu la

Intr-un memoriu primit la redactie, presedintele uneia dintre cele mai importante asociatii ce reuneste specialisti din domeniul restaurarii patrimoniului cultural lanseaza un adevarat rechizitoriu la adresa a ceea ce numeste "coruptia institutionalizata in Ministerul Culturii si Cultelor". Acuzand neregulile grave, multe avand caracter penal, din domeniul restaurarii monumentelor istorice, sectorul in care MCC cheltuieste anual o parte importanta a fondurilor sale bugetare, Serban Angelescu, presedintele Asociatiei "Arta Plastica Religioasa si Restaurare", Filiala a Uniunii Artistilor Plastici din Romania, intocmeste o ampla lista de ilegalitati. Neregulile semnalate vizeaza atat alegerea obiectivelor ce trebuie restaurate anual (intocmirea Planului National de Restaurare), cat si modalitatile de alocare a banilor sau de decontare a lucrarilor, ce nu respecta legislatia in vigoare. "Planul National de Restaurare nu se mai discuta in Comisia Nationala a Monumentelor Istorice (asa cum cere legea n.red.), de unde majoritatea adevaratilor profesionisti au fost eliminati, si unde reprezentantii asociatiilor profesionale nu au fost numiti", afirma Serban Angelescu. Totodata, "un grup restrans de persoane pregateste, in secret, proiectul de buget. Se acorda prioritate unor obiective din categoria B (monumente de interes local n.red.) si se intrerupe finantarea unor lucrari la monumente din categoria A (de interes national n.red.). Sunt neglijate lucrari de maxima urgenta". De asemenea, potrivit presedintelui APRR, comisiile de specialitate nu isi mai indeplinesc atributiile precizate in lege, fiind "uzurpate" de conducerea MCC. Astfel, se produc nereguli atat in activitatea de avizare a contractelor si in controlul calitatii lucrarilor ("executantii lucrarilor isi aleg si finanteaza comisiile de receptie a acestora"), cat si in ceea ce priveste modificarile aduse Planului National de Restaurare, facute fara acordul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, cerut de lege. In ceea ce priveste partea de executie, acuzele sunt la fel de grave: "Nici unul dintre contractele Oficiului National al Monumentelor Istorice (institutia care se ocupa de executia PNR n.red.) nu a fost incheiat si nu este incheiat in urma unui veritabil apel la concurenta. Pretul lucrarilor depaseste cu mult pretul pietei. Se practica discriminari administrative intre diversii executanti ai lucrarilor: finantari disproportionate fata de importanta si urgenta lucrarilor (...), solicitarea interminabila de documente de multe ori inutile, dezorganizarea cooperarii intre diversele corpuri de meserii, intarzierea platilor etc." O atentie speciala este acordata acestui aspect, restantele la plata lucrarilor executate fiind una dintre principalele probleme ale restauratorilor. Daca decontarea lucrarilor firmelor favorizate depaseste cu mult bugetul alocat initial, "pentru ceilalti executanti nu se asigura nici macar decontarea lucrarilor contractate, executate, receptionate si facturate in limitele PNR". Aceste restante constituie unul dintre elementele cele mai ciudate din activitatea MCC, intrucat nimeni nu a explicat niciodata pentru ce au fost cheltuiti banii prevazuti initial pentru un anumit obiectiv si neplatiti in cursul anului respectiv. Subtilizarea fondurilor prevazute in buget, ce sugereaza deturnare de fonduri, are drept principala consecinta grevarea bugetului din anul urmator, cand o suma importanta este luata de lucrarile ce trebuie efectuate, pentru a fi platite restantele din anul precedent. In 2003, de exemplu, din totalul de 103 miliarde de lei alocati pentru planul national de restaurare, 46 de miliarde au revenit platii datoriilor din 2002. Mai mult, astfel de intarzieri ale platiilor au fost constatate si de controalele Curtii de Conturi la MCC, care sesizau "neconcordante intre sumele alocate si sumele decontate". Pedeapsa a fost una exemplara: functionarii MCC au fost sfatuiti sa nu mai repete astfel de lucruri. Adica exact ce legea le cerea si ei nu facusera.