Muzeul National Filatelic - o noua "ctitorie culturala" a guvernului Nastase

Pe afara, schele si "bandaje" - semne clare ale operatiei estetice prin care trece. La intrare, niscaiva dudui la camasuta alba si fusta neagra, la gat cu esarfe rosii amintind de cravatele de

Pe afara, schele si "bandaje" - semne clare ale operatiei estetice prin care trece. La intrare, niscaiva dudui la camasuta alba si fusta neagra, la gat cu esarfe rosii amintind de cravatele de pionieri. Pe dinauntru, lume multa si subtire, fiindca ieri la orele amiezii s-a petrecut ceva remarcabil: inaugurarea, in incinta Muzeului National de Istorie, a Muzeului National Filatelic. Printre martori, premierul Nastase, ministrul Comunicatiilor, Adriana Ticau, fostul detinator al portofoliului Dan Nica, Thomas Leavey, presedintele Uniunii Internationale Postale. Diplomatia e previzibila - multimea ajunsa la locul faptei a ascultat, rabdatoare, discursurile inaltilor oaspeti. Sub un tavan in mijlocul caruia troneaza semet un manunchi de cabluri, inimile de romani tresalta, la auzul cuvintelor cu rezonanta istorica: "Construim viitorul consolidand radacinile si traditiile"; "Acest muzeu face parte din ctitoriile culturale pe care suntem datori sa le lasam urmasilor nostri"; "Identitatea noastra nationala se construieste in primul rand in domeniul cultural"; "Sa adaugam semne si insemne ale geniului cultural romanesc". Invitatii straini dau zambitori din cap, dupa traducerea in limba engleza: este, intr-adevar, un moment antologic. Meditatia de o clipa se sfarseste brusc, odata cu ultimele vorbe ale sefului de guvern: e vremea sa se viziteze cele trei sali ale muzeului. Avantul maselor este curmat energic de oamenii de la paza: nu e chip sa patrunda toata lumea odata, o cere "protectia premierului". (Cei ramasi in afara zonei de interes se consoleaza degraba cu fineturi gastonomice, purtate cu demnitate de personal autorizat). Inconjurat de o mana de norocosi, Adrian Nastase se plimba printre exponate. Zaboveste asupra unor matrite, clarifica procesul tehnologic si materialele din care sunt alcatuite; se opreste in fata unei statuete imbracate in haine de epoca si discuta despre deschiderea unui muzeu al costumelor; ba chiar probeaza faptul ca are o realtie stransa cu presa: manuieste cu indemanare o presa metalica pentru imprimat timbru sec. Ajuns in dreptul unor cutii postale, prim-ministrul are surpriza de a fi primit corespondenta: un responsabil de la muzeu ii inmaneaza cateva plicuri imprimate cu chipul sau. Si ceilalti cativa oficiali au parte de acelasi tratament. Dan Nica pastreaza, indatoritor, cartile postale, in timp ce seful sau de partid este scapat de povara de a le purta cu sine de un aghiotant. Cunoscatori in ale filateliei si reprezentanti ai misiunilor straine se apropie de cele peste 11 milioane de timbre din patrimoniul romanesc, de cele aproximativ 3 milioane de serii filatelice, unele unicate mondiale. Printre ele, o carte postala din coaja de mesteacan, expediata in timpul bataliei de la Marasesti. Cei care se preumbla astazi printre comorile adunate la muzeu au fost feriti de astfel de experiente dramatice. Misiunea lor este aceea de a vorbi frumos despre valori, mostenire, patrimoniu. N-ar indrazni nimeni a le cere sa apere cu pretioasa lor viata bogatiile neamului. Dintre toti, cel mai interesant pare, deodata, un conductor postal prezent la fata locului doar bidimensional, printr-o lespede comemorativa. Ion B. Georgescu, atacat in 1906 in vagonul postal al trenului 11 Bucuresti Galati, intr-o incercare de a fi jefuit. Omul a fost ucis miseleste, insa a salvat averea statului, aruncand cheia de la casa de bani pe fereastra trenului.