Amos Oz a ales Bucureştiul în locul Londrei

Scriitorul israelian (72 de ani) va fi prezent în Capitală pe 27 şi pe 28 februarie. Oz a refuzat o invitaţie din partea editorului său britanic, pentru a veni în România.

Amos Oz va dialoga cu Gabriel Liiceanu pe 27 februarie, de la ora 18.30, la Ateneul Român. Biletele pentru conferinţă vor fi puse în vânzare marţi, 21 februarie. Pe 28 februarie, de la ora 17.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu va fi lansată în prezenţa scriitorului seria de autor „Amos Oz", care cuprinde şi cel mai recent roman tradus în româneşte, „Odihnă desăvârşită", în traducerea Marlenei Braester.

Oz a răspuns invitaţiei editorului român, Editura Humanitas Fiction, la finalul lunii iunie, anul trecut. Confirmarea venirii a fost o surpriză pentru agentul său literar: scriitorul fusese invitat şi la Londra în aceeşi perioadă. Oz va călători spre Bucureşti împreună cu soţia sa, Nily. Nu mai călătoreşte singur de la împlinirea vârstei de 70 de ani.

„E un om modest care radiază căldură"

Cea mai importantă voce a literaturii israeliene contemporane, un „veşnic candidat" la Premiul Nobel pentru Literatură - cum îl numesc criticii literari (Amos Oz a fost pe lista scurtă a nominalizaţilor la Nobel, inclusiv în ultimii trei ani) - şi autorul romanelor „Soţul meu, Michael", „Să cunoşti o femeie", „Despre dragoste şi întuneric" sau „Să nu pronunţi: noapte", Oz a mai vizitat România în 2004.

Denisa Comănescu, directorul Editurii Humanitas Fiction, l-a cunoscut pe scriitor în 2004, la Neptun, la vila Uniunii Scriitorilor, unde i-a fost decernat Premiul Ovidius, în cadrul Festivalului Zile şi Nopţi de Literatură. Despre omul Amos Oz spune că „radiază căldură". „De fapt, când îl întâlneşti ce te impresionează când dai mâna cu el e că mâna îi este foarte caldă. Apoi, Oz e scriitorul care nu te intimidează, nu păstrează distanţa, n-are morgă", îşi aminteşte Denisa Comănescu. „Şi e un om cât se poate de modest: în timpul festivalului, scriitorii străini invitaţi au dormit două nopţi şi la Bucureşti. Au fost cazaţi într-un hotel care nu era renovat. Jonathan Coe era supărat că la duş apa era ruginie şi călâie. Amos Oz i-a spus, împăciuitor: «Lasă, e vară, suntem în iunie, ce ne trebuie nouă acum apă fierbinte?»".

Despre întâlnirea cu Amos Oz de la Neptun, reputata Antoaneta Ralian, traducătoarea romanului său „Să cunoşti o femeie", scria într-un text publicat în „Cuvântul": „În personajul Amos Oz mai e ceva sesizabil: un aer arhetipal - nu jidovul rătăcitor, ci evreul ancestral, cel din triburile migratoare păstorite de Moise sau poate ca evreul lui Rembrandt, înţelepţit de buchea Talmudului şi de zbuciumul istoriei. Contemplativ, meditativ, dar, paradoxal, comunicativ".

„Dorinţa mea era să mă fac o carte, nu scriitor"

Următorul volum al lui Amos Oz care va apărea pe piaţa românească este „Dealul Sfântului Nelegiuit", urmat de „Soţul meu, Michael", tradus din ebraică de Ioanea Petridean. „Soţul meu, Michael" era singurul roman al lui Oz care fusese tradus sub comunism şi putea fi citit în româneşte, îşi mai aminteşte Denisa Comănescu, al cărei titlu preferat rămâne însă „Poveste despre dragoste şi întuneric", romanul autobiografic al lui Amos Oz: „Rar am citit o pledoarie pentru cărţi atât de percutantă. În carte, Amos Oz spune: «Mi se părea că oamenii pot să vină şi să plece, să se nască şi să moară, dar cărţile erau veşnice. Când eram mic, dorinţa mea era să mă fac o carte, nu un scriitor»".

Despre Nobel, într-un interviu „Adevărul"

În anul 2010, Amos Oz a acordat un interviu pentru ziarul „Adevărul". Întrebat dacă a găsit o explicaţie în ceea ce priveşte necâştigarea Nobelului, scriitorul a recunoscut că nici măcar el nu cunoaşte răspunsul. Amos Oz, care a primit de-a lungul carierei sale literare zeci de premii şi, în 1997, a fost distins de preşedintele Jacques Chirac cu Legiunea de Onoare, a trăit timp de 30 de ani într-un kibutz (încă de la vârsta de 15 ani), perioadă în care a descoperit şi a început să iubească munca fizică. „Când scriu un roman, el nu este doar rezultatul inspiraţiei, ci al unei munci foarte grele. Cred că asta e atât o consecinţă, cât şi o continuare a anilor lungi de muncă fizică", povestea atunci Amos Oz. Unul dintre multele merite ale literaturii lui Amos Oz este şi cel de a fi surprins istoria Israelului, ţara sa, cu toate conflictele care au marcat-o.

"Când eram mic, mi se părea că oamenii pot să vină şi să plece, să se nască şi să moară, dar cărţile erau veşnice.''
Amos Oz scriitor

Programul vizitei

- Luni, 27 februarie:
Ora 12.00 - conferinţă de presă, Hotel Intercontinental, Sala Fortuna Est, etajul 21
- Ora 18.30 - „Amos Oz în dialog cu Gabriel Liiceanu", Ateneul Român 
Marţi, 28 februarie
- Ora 11.00 - Amos Oz va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti, Sala „Constantin Stoicescu" a Palatului  Facultăţii de Drept (Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 36-46)
- Ora 17.00 - lansare seria de autor „Amos Oz" a Editurii Humanitas Fiction; la eveniment vor vorbi: Amos Oz, Marlena Braester, Ioana Pârvulescu şi Denisa Comănescu, Librăria Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei nr. 45)