Mierea ecologică, o afacere amară în Moldova
0Experții italieni vor să-i convingă pe tinerii de la noi să investească în apicultura ecologică. Aceştia spun însă că avem prea puţine locuri nepoluate.
Specialiştii străini le-au explicat prisăcarilor noştrii că odată ce vor produce miere ecologică piaţa de desfacere se va mări considerabil, iar preţul va creşte cu 20-30%. Aceasta va fi posibil numai dacă producătorii vor respecta întocmai cerinţele obţinerii mierii biologice şi vor avea un certificat. „Cred că Moldova are potenţial, dar totul depinde de apicultori, care trebuie să fie gata să investească în afacerile lor", explică Aldo Cervi, directorul Institutului de Certificare Etică Ambientală Apicoltura Casentinese din Italia. Albinarii de la noi nu s-au lăsat însă convinşi şi spun că e prea costisitor să treacă de la producerea mierii convenţionale la cea ecologică.
Valeriu Toderici (28 de ani) din Cantemir are 100 de familii de albine şi se ocupă cu apicultura de mai bine de şase ani. După ce i-a audiat pe experţi, în cadrul conferinţei naţionale „Apicultura ecologică- perspective pentru Moldova", tânărul a hotărât să rămână la producerea mierii convenţionale. „Nici nu mă gândesc să trec la mierea ecologică pentru că este un proces prea costisitor şi migălos, mai ales că în regiunea în care se află stupina mea toate livezile sunt stropite cu substanţe interzise", explică tânărul, care se ocupă şi de producerea reginelor. De aceeaşi părere este şi Vitalie Cupcea (28 de ani) din Rezina, care are 70 de familii de albine. „Sunt foarte multe condiţii dificile pentru tinerii apicultori, care sunt încă la început de cale şi nu-s gata să investească mulţi bani în tehnica necesară", explică Vitalie.
DOAR 19 PRISĂCARI VOR CERTIFICATE
Potrivit Ministerului Agriculturii, în Moldova sunt aproximativ 4.000 de apicultori, dintre aceştia doar 19 sunt în perioada de trecere de la producerea mierii convenţionale la cea ecologică. Deşi îi încurajează pe prisăcari, nici viceministrul Agriculturii, Ştefan Chitoroagă, nu dă şanse mari dezvoltării producerii mierii ecologice în Moldova. „Produsele biologice sunt foarte întrebate, dar în Moldova sunt puţine regiuni nepoluate. Albina strânge miere pe o rază de trei kilometri. Ea zboară unde vrea, nu avem GPS ca s-o urmărim. Poate în codri am putea găsi aşa sectoare, în rest este dificil. Nu trebuie să ne facem mari speranţe. Noi avem capacităţi să producem miere bună, dar nu şi ecologică", explică viceministrul Agriculturii.
2012, UN AN PROST
Deocamdată, din cauza secetei, apicultorii îşi fac griji pentru afacerile lor. Ei spun că 2012 este cel mai greu an. „Am vrea ca Ministerul Agriculturii să ne ajute cu hrană suplimentară pentru albine şi cu insecticide, pentru că, din cauza caniculei, se dezvoltă parazitul varroa", spune Ştefan Condratiuc, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor din Republica Moldova.
Ignorate în Republica Moldova, produsele eco sunt apreciate în statele Uniunii Europene
Noi avem capacități să producem miere bună, nu şi ecologică. Trebuie totuşi să încercăm.
Ștefan Chitoroagă, viceministrul Agriculturii
Nici nu mă gândesc la mierea ecologică pentru că este un proces prea costisitor.
Valeriu Toderici, tânăr apicultor
Ce condiţii trebuie să îndeplinească producătorii
Pentru a primi certificatul ce atestă calitatea ecologică a mierii, apicultorii trebuie să respecte cu stricteţe cerinţele necesare şi să treacă printr-o perioadă de conversie de aproximativ un an, timp în care vor fi monitorizaţi la sânge de specialişti. În primul rând, fagurii din familiile de albine trebuie să fie din ceară, stupii - să fie confecţionaţi din lemn, iar la îngrijirea albinelor nu trebuie să fie utilizate substanţe interzise. De asemenea, apicultorii trebuie să se asigure că pe o rază de trei kilometri în jurul stupinelor sunt culturi ecologice pure. Şi echipamentul utilizat trebuie să fie corespunzător. Ulterior, după ce vor primi certificatul de producţie ecologică, ei vor trebui să păstreze aceleaşi modalităţi de producere a mierii.