Fabule din Donici. La casa-muzeu „Alexandru Donici“
0În satul în care s-a născut marele fabulist Alexandru Donici, fiecare om îi cunoaşte opera, pe care o recită, adesea, la „Fabula", un bar din localitate.
La 30 de kilometri de oraşul Orhei, într-o zonă pitorească de codru, se află satul Donici, localitate ce poartă numele celui pe care Eminescu îl numea „cuib de-nţelepciune". Dacă eşti turist, nu e nevoie să ai o hartă ca să ajungi la muzeul clasicului literaturii, căci fiecare sătean te poate îndruma binevoitor, doar e mândria lor cea mai mare. „Ne bucurăm când vedem oameni noi în sat. Până să-l avem pe Donici, eram uitaţi de lume, acum ne ştiu chiar şi străinii", se laudă moş Niculae, un bătrân de vreo 70 de ani pe care l-am întâlnit pe o stradă din centrul satului Donici.
ATMOSFERĂ DE EPOCĂ
Conacul familiei Donici şi-a deschis uşile pentru vizitatori acum 36 de ani, iar de atunci i-au păşit pragul zeci de mii de turişti. Deşi are doar patru odăi, fiecare colţişor păstrează atmosfera epocii în care a trăit fabulistul. În două dintre camere, care pe atunci când trăia poetul erau casa mare şi cabinetul de lucru, găsim obiecte din secolul XIX. Celelalte două sunt săli de expoziţie, în care vizitatorii pot afla despre viaţa şi activitatea lui Alecu Donici.
Casa este amplasată în mijlocul unui mic parc, iar în preajmă e o bisericuţă a familiei Donici, ridicată de tatăl scriitorului, precum şi izvorul „Stânca", amenajat, la fel, de familia lui Dmitrie şi a Elenei Donici.
Alături de sfântul lăcaş se află cavoul familiei, unde au fost înmormântaţi părinţii lui Alecu, fratele Andrei şi soţia Anastasia, precum şi feciorul lor Nicu. „Nu e turist care să ajungă la Orheiul Vechi şi să nu treacă şi pe la noi. Cei mai mulţi vizitatori sunt elevi şi studenţi, dar avem şi destui curioşi de prin alte ţări. Este deja un obicei ca dascalii de limba română să vină să predea ore aici, atunci când ajung cu materia la capitolul clasicilor români", povesteşte Iuliana, supraveghetoarea, dar si muzeografa casei, pe care am prins-o trebăluind prin curtea conacului, după o zi plină de turişti.
La prima vedere, Casa Donici nu se deosebeşte cu mai nimic de o locuinţă bătrânească, însă aici fiecare obiect aminteşte de caracteristicile unei adevărate familii de nobili: scaunele masive din lemn cu ornamente opulente, vesela veche, dar lucioasă şi intactă, covoarele groase, precum şi o bibliotecă bogată. Deşi nu s-a mai păstrat aproape nimic din vechiul mobilier al familiei Donici, toate exponatele sunt perfect adaptate epocii.
GALERIE FOTO Orheiul Vechi, muzeul de sub cerul liber al Moldovei
DESTINAŢIE Conacul lui Manuc, armeanul care a lucrat împotriva noastră
GALERIE FOTO Locul unde cobori pentru a te înălţa
Mănăstirea Căpriana, bijuteria din inima codrilor GALERIE FOTO
O CARTE DESPRE FAMILIA FABULISTULUI
„Mobilierul este donat de Muzeul Naţional de Istorie. Avem însă şi o mulţime de la oameni. Ultimul exponat donat este o fotografie a mamei lui Alecu Donici. Pregătim acum, împreună cu un autor din România, o carte specială despre familia Donicenilor, lucrăm demult la acest volum", mărturiseşte Ecaterina Ceban, colaborator ştiinţific la muzeu, dar şi prima directoare a instituţiei. Femeia ne povesteşte că păstrează fiecare exponat ca pe o comoară şi recunoaşte că acoperişul conacului ar avea nevoie de o renovare. „Partea de sus a casei nu a rezistat în timp şi necesită să fie reînnoită. Aşteptăm. E nevoie de fonduri pentru reparaţie, pe care încă nu le avem. Am mai vrea, de asemenea, să cumpărăm nişte perdele în stilul secolului XIX", mai spune Ecaterina Ceban.
Reper istoric
Fabulistul moldovean Alexandru Donici s-a născut în anul 1806, la Bezeni (azi Donici), raionul Orhei. La 12 ani este trimis la Petersburg, unde face liceul militar. Devine ofiţer al armatei ruse, dar revine în patrie, stabilindu-se la Chişinău, apoi la Iaşi şi Piatra Neamţ, unde a îmbinat avocatura cu preocupările literare. În afară de fabule a scris numeroase poezii şi piese de teatru. Se stinge din viaţă în 1865, la Piatra Neamţ.
Oaza de catolicism din centrul Orheiului
DESTINAŢIE Conacul armeanului care a lucrat împotriva noastră
Se încarcă comentariile...
