Roşul nu mai atrage

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Patru politicieni  în luptă cu propria criză:  Martin Schulz, Poul Rasmussen, George Papandreu şi Grzegorz Napieralski
Patru politicieni în luptă cu propria criză: Martin Schulz, Poul Rasmussen, George Papandreu şi Grzegorz Napieralski

Socialiştii europeni se adună la Bruxelles, în încercarea de a depăşi un moment critic al stângii. Guvernele social-democrate cad unul câte unul, doar Danemarca a virat spre centru-stânga.

Convenţia Partidului Socialiştilor Europeni (PES) va aduna, la sfârşitul acestei săptămâni, în Bruxelles, peste 1.000 de participanţi - „cea mai mare concentraţie de politică progresistă", aşa cum a numit-o secretarul general al PES, Philip Cordery. Dar este mai degrabă o întâlnire de criză. Social-democraţia pierde teren pe zi ce trece în Uniunea Europeană.

Socialiştii ar putea foarte bine să-şi înceapă adunarea de la Bruxelles cu două momente de reculegere, în memoria guvernelor pierdute chiar în ultimele săptămâni, la Atena şi Madrid. Şi apoi, să se consoleze cu revenirea la putere în Danemarca.

Tot mai puţini trandafiri

Dar harta politică europeană arată prost în acest moment pentru socialişti. Ei mai controlează guvernele doar în Danemarca şi Slovenia. Cancelarul Austriei, Werner Faymann, este de asemenea social-democrat, dar guvernul este unul de coaliţie cu creştin-democraţii. Şi aceasta, pentru a împiedica accesul la guvernare al partidelor naţionaliste. Punerea la zid a Austriei, la începutul anilor 2000, din cauza prezenţei în guvern a partidului extremist al lui Joerg Haider rămâne o amintire dureroasă. Şi ar mai fi Finlanda, o republică semiprezidenţială, în care un preşedinte social democrat, Tarja Halonen coabitează civilizat, după specificul locului, cu un un premier din familia populară, Jyrki Tapani Katainen. Acesta conduce un guvern de coaliţie, din care mai fac parte social-democraţi, verzi şi reprezentanţi ai unor partide populare mai mici. Una peste alta, trei şefi de guvern din 27. Ar mai fi de menţionat cazul Irlandei, unde preşedintele Michael Higgins, ales la 11 noiembrie, este laburist, în timp ce şeful guvernului, Enda Kenny, este de centru-dreapta. O situaţie aparte se înregistrează în Cipru, unde preşedintele, care este şi şef al guvernului, este comunist.

Politologul român Cristian Pârvulescu este de părere că socialiştii au plătit un preţ greu deoarece „criza a sancţionat partidele-sistem şi a pus în loc alte partide-sistem", pe cele de orientare populară. „În afară de Letonia, toate guvernele au fost sancţionate de criză, indiferent de orientare. Este adevărat că partidele socialiste au şi o problemă ideologică, orientarea către cea de-a treia cale făcându-le să uite de idealurile sociale. Dar astăzi, cu toţii au probleme de ideologie, nu doar socialiştii", spune Pârvulescu.

Cine a câştigat din criză

Există însă şi câştigători ai crizei în Europa, anume formaţiunile naţionaliste şi eurosceptice. Aceste partide şi-au dublat parlamentarii în Europa de Vest în ultimul deceniu, arată un studiu al grupului britanic Demos, prezentat de curând la Bruxelles. Autorii studiului arată că la succesul noilor partide au contribuit atât criza euro cât şi avântul islamofobiei şi teama de imigranţi. Tinerii şi bărbaţii şomeri, în mod tradiţional susţinători ai stângii, sunt acum principalii susţinători ai dreptei naţionaliste şi eurosceptice. Aceştia se remarcă printr-o atitudine cinică faţă de propriile guverne şi se tem în mod deosebit de pierderea identităţii naţionale.

De asemenea, persoanele care după o viaţă de muncă vor să se bucure de binefacerile sistemului social european se văd puse în faţa unor provocări de tip nou. Acestea nu mai sunt legate neapărat de insecuritatea socială, cât de creşterea delincvenţei urbane şi a imigraţiei. Astfel, susţinători tradiţionali ai stângii devin mai interesaţi de discursurile justiţiare, axate pe tema ordinii publice, specifice extremei drepte.

Speranţa vine din Franţa

Reuniunea de la sfârşitul acestei săptămâni a socialiştilor îşi propune să prezinte „un angajament cu fundaţiile, organizaţiile, sindicatele şi mai ales cu oamenii",  după cum spune secretarul general Cordery.  „Populaţia s-a săturat să nu vadă nicio viziune politică, astfel că nu mai are încredere în politicieni. Oamenii sunt nervoşi şi îngrijoraţi în  legătură cu viitorul lor. Trebuie să fie convinşi din nou de valoarea unui angajament politic. Aceasta este misiunea viitoarei convenţii", a mai spus Cordery.  Reuniunea socialiştilor se va încheia cu o declaraţie de principii legată de „o economie corectă, societăţi egale, o lume dreaptă şi democraţie activă".

Va reuşi stânga să iasă din conul de umbră? Perspective sunt, crede Pârvulescu. „Sondajele preelectorale sunt favorabile în Franţa şi Germania,  iar în Italia, Partidul Democrat se află undeva între social-democraţie şi liberalism", susţine politologul român.

Liderul din ultimii şapte ani se retrage

Cel care a condus timp de şapte ani PES-ul, danezul Poul Nyrup Rasmussen, a anunţat că, după Consiliul şi Convenţia partidului de la sfârşitul acestei săptămâni, se va retrage din funcţia de preşedinte. „Totul are un timp al său. Pentru mine e momentul să încep un nou capitol în viaţă. E timpul unei schimbări, de această dată, una personală pentru mine. În toată cariera mea am încercat să răspund cât mai bine solicitărilor politicii. Acum este timpul să ascult cerinţele propriului meu corp. După zeci de ani în politica europeană a venit momentul să dedic mai mult timp familiei şi proiectelor dragi mie în Danemarca", a spus Rasmussen. Şi-a început cariera politică în Danemarca, unde a ajuns lider al socialiştilor, a fost timp de nouă ani prim ministru, după care a intrat în politica europeană ca lider al PES, funcţie în care a fost ales în 2004.  

Scandalul Geoană, dus la Bruxelles?

Liderul PSD, Victor Ponta, va veni de astăzi la Bruxelles unde are mai întâi întâlniri cu românii din diaspora. El a mai vizitat capitala europeană la începutul lunii, într-un tur de discuţii neoficiale cu liderii social democraţilor din Parlamentul European, Martin Schulz şi Hannes Swoboda, după care a încercat să se întâlnească şi cu liderul PES, Poul Nyrup Rasmussen.

În plin conflict intern cu Mircea Geoană, liderul PSD a încercat să obţină "binecuvântarea" social-democraţilor europeni pentru înlăturarea preşedintelui Senatului. Este prima participare a lui Ponta la o reuniune importantă a socialiştilor europeni după debarcarea lui Geoană şi anunţul privind începerea procedurii de suspendare a preşedintelui.

"Populaţia s-a săturat să nu vadă nicio viziune politică, astfel că nu mai are încredere în politicieni."
Philip Cordery
secretar general al PES

Europa e albastră

Orientările politice ale şefilor de guverne din Uniunea Europeană
Belgia, lipsită de guvern de peste 500 de zile, nu a fost luată în calcul

- Populari    16
- Socialişti    3
- Conservatori    2
- Independenţi    2
- Liberali    2
- Comunişti    1

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite