Rectorii se revoltă împotriva bugetului
0Bugetul pentru finanţarea de bază a universităţilor în 2006 este mai mic decât cel corespunzător anului trecut
, ne dă pentru anul acesta 450 miliarde de lei, cu 110 miliarde de lei mai puţin decât în 2005?! Cum să mă duc şi să spun:
Hai să semnăm contractul ăsta!
? În plus, din discuţiile cu colegii, n-am auzit pe nimeni să spună că a primit anul acesta mai mult decât a primit anul trecut, aşa cum era normal...", a răbufnit Dumitru Oprea, rectorul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. Preşedinta Consiliului Naţional al Rectorilor, Ecaterina Andronescu, l-a susţinut pe rectorul ieşean şi l-a încolţit şi ea pe secretarul de stat Miron: "Aceasta e realitatea, nu ne putem ascunde după deget: bugetul pentru finanţarea de bază de anul acesta este mai mic decât cel corespunzător anului 2005. Aceasta, în condiţiile în care universităţile au de acoperit indexările salariale din 2005, cele din 2006, precum şi diferenţele salariale din 2001-2004, rezultate din calculul greşit al salariilor. Nu putem face faţă cu banii alocaţi! Trebuie să facem demersuri pentru rectificarea acestor sume. Noi am încercat, în Comisia de învăţământ de la Camera Deputaţilor, să-l sensibilizăm pe ministrul de finanţe, dar e datoria ministerului să se implice!".
Masteratul - schimbat
După ce, în urmă cu două săptămâni, oficialii din Ministerul Educaţiei declarau că nu prea ştiu dacă o să aplice hotărârea de guvern privind masteratul din toamna acestui an, aşa cum e prevăzut în actul normativ, secretarul de stat Miron a spulberat nelămuririle: "Amendarea hotărârii de guvern privind ciclul doi al studiilor universitare nu e necesară şi nici de dorit!". Metodologia de aplicare a HG-ului e gata şi în ea scrie negru pe alb: "Pentru toate formele de învăţământ, admiterea se poate organiza într-una sau două sesiuni, în perioada iulie-septembrie 2006". Iar pentru masteratele cu durata de trei semestre, "admiterea se poate organiza şi în perioada sesiunii de iarnă". "Admiterea se organizează pe bază de criterii de selecţie stabilite de senatele universitare (examene la anumite discipline, medii obţinute la examenul de licenţă şi/sau în anii de facultate etc.)", iar metodologia mai prevede că "formele de învăţământ seral, cu frecvenţă redusă sau învăţământ la distanţă pot fi organizate indiferent dacă universităţile au sau nu cursuri de zi la programele de masterat respective". La punctul 28 scrie: "Pot candida la admiterea la masterat absolvenţii de învăţământ superior cu diplomă de licenţă sau echivalentă", iar un candidat declarat admis "poate beneficia de finanţare de la buget pentru un singur program de masterat, în cadrul unei universităţi, pe durata normală de studii". Media minimă de admitere pentru locurile finanţate de la buget şi pentru cele cu taxă nu poate fi mai mică decât 5 sau decât un număr de puncte echivalent cu aceasta. La capitolul destinat chestiunilor organizatorice, aflăm că, pentru a nu suprapune studiile postuniversitare de masterat (forma veche) cu studiile universitare de masterat (forma nouă), "instituţiile de învăţământ superior mai pot organiza admitere la studiile postuniversitare de masterat numai pentru anul universitar 2006-2007 şi numai pentru programele de masterat avizate anterior datei publicării în Monitorul Oficial al României a hotărârii de guvern, urmând ca apoi să intre în lichidare".