VIDEO Pomenile de la stat mai puţine, dar mai mari

Ajutoarele sociale vor fi acordate condiţionat  şi doar celor care au nevoie de ele, susţine Guvernul . Ajutoarele pentru încălzire sunt incluse într-un venit minim pentru combaterea sărăciei. Statul nu va mai plăti nici însoţitori din familie pentru persoanele cu handicap.

Autorităţile se pregătesc de schimbări majore în domeniul ajutoarelor pentru populaţia defavorizată. O nouă legislaţie a fost elaborată de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, obiectivul fiind de a împărţi „mai corect", potrivit oficialilor, sumele de care bugetul dispune.

Este vorba despre  o nouă Strategie pentru reforma sistemului de asistenţă socială. Primul document al acestei noi strategii, Legea-cadru în domeniu, tocmai a fost lansat în dezbatere publică, la sfârşitul săptămânii trecute.

Autorităţile au plecat de la identificarea problemelor şi susţin că modificarea legislaţiei ar urma să corecteze erorile şi să eficientizeze întregul sistem. Potrivit unei analize de la care a pornit Ministerul Muncii în elaborarea noilor texte legislative, cheltuielile publice cu prestaţiile sociale au crescut de la 1,4% din PIB în 2005, la 2,86% în 2010.

Cu toate acestea, s-a constatat că ele nu au îmbunătăţit deloc statistica naţională referitoare la calitatea vieţii. Dimpotrivă, concluzia a fost că cei mai săraci dintre români au primit tot mai puţini bani: dacă în 2005 ajungeau la ei aproximativ 48% din totalul sumelor cheltuite, în 2009 procentul a coborât la numai 43. Aceasta, spune Strategia, din cauza inechităţii sistemului de distribuire.

Ajutoare mai puţine şi focalizate

În primul rând, noua legislaţie ar trebui să reducă birocraţia şi să facă ordine în sistem. În momentul de faţă, există 202 tipuri de ajutoare şi prestaţii, dintre care un sfert consumă peste 95% din bugetul total.

Numărul lor va fi redus prin contopirea mai multor tipuri şi structurarea pe patru mari categorii. La politici familiale rămâne, de pildă, numai alocaţia de stat pentru copii, care este un drept necondiţionat al tuturor copiilor, şi indemnizaţia pentru creşterea copiilor de până la doi ani.

Dispare ajutorul de încălzire

Urmează categoria care se referă la sprijnirea familiilor cu venituri  reduse.  Aici s-au unit deja două alocaţii, cea pentru familia monoparentală şi alocaţia familială complementară, începând cu 2011. Operaţiunea va continua prin contopirea acesteia cu actualul Venit Minim Garantat (VMG) şi cu ajutoarele de încălzire. Ajutorul rezultat va purta numele de Venit Minim de Inserţie (VMI), nume ce ar trebui să reflecteze, potrivit Strategiei, caracterul său activ.

Va fi un ajutor consolidat acordat familiilor sărace şi va fi însoţit de alte servicii sociale pentru ca măcar copiii actualilor asistaţi să nu mai fie dependenţi de sistem. În afara sancţiunilor, legea VMI va introduce şi un stimulent pentru angajarea celor aflaţi în sărăcie: ei vor putea încasa indemnizaţia încă trei luni după ce-şi găsesc un job, iar plafonul la care au dreptul va urca în cazul acestora din urmă cu 15%.

O a treia mare categorie de ajutoare este cea pentru persoane cu handicap. În momentul de faţă, legea acordă ajutoare adulţilor cu handicap, copiilor cu handicap, precum şi familiilor lor. Un adult cu handicap grav primea anul trecut o indemnizaţie de 202 de lei şi un buget personal complementar de 91 de lei.

Dacă se încadra în criterii, avea dreptul la un însoţitor personal care poate să fie şi din familie, caz în care această rudă primeşte o indemnizaţie identică salariului net al asistemtului social debutant cu studii medii, adică salariul minim pe economie. Anul trecut, aproape 550.000 de personae au primit indemnizaţii pentru handicap grav sau accentuat.

A fost o creştere cu 21.000 a numărului total, faţă de 2009. Cele mai multe drepturi s-au plătit în judeţele Vrancea, Timiş şi Iaşi.
Tocmai la acest capitol, al persoanelor cu nevoi speciale, ar urma să se producă şi loc cele mai mari schimbări. Mai întâi, se contopesc indemnizaţia şi bugetul complementar într-o singură sumă. În al doilea rând, Legea cadru pentru reforma asistenţei sociale spune că nu va mai exista o sumă fixă, ci cuantumul va fi diferenţiat în funcţie nu doar de gradul handicapului, cum este acum, ci şi de veniturile persoanei respective.

Fiindcă, spune Lăcrămioara Corcheş, şeful Direcţiei de Asistenţă Socială din Ministerul Muncii, este inechitabil ce se întâmplă acum - primeşte aceeaşi sumă şi cel care s-a născut cu un handicap, şi cel care a lucrat înainte de a dobândi handicapul şi are un venit din pensie.

Rudele nu vor mai primi salariu de îngrijitor

În 2010 s-au acordat aproape 45.000 de indemnizaţii de însoţitor pentru persoane cu handicap. Peste 90% au fost încasate de rude. "Doar la noi se întâmplă aşa ceva", explică Lăcrămioara Corcheş. Inovaţia a apărut după 1990, atunci când statul a recunoscut existenţa copiilor cu HIV/SIDA. Pentru a ajuta familiile şi a le  permite mamelor să renunţe la job, s-a introdus această posibilitate, ca părinţii să fie plătiţi pe post de îngrijitor personal.

Practica s-a extins, însă, şi cei din asociaţiile neguvernamentale specializate pe asistenţă socială au susţinut de multe ori că nu este o soluţie - există familii unde dependenţa rudei bolnave este încurajată tocmai din cauza acestei sume mici care suplimentează veniturile gospodăriei. În plus, Corcheş spune că nu e posibil să se asigure asistenţi la paritate: unul pentru fiecare persoană cu probleme. „Aşa ceva nu există niciunde în Europa. Asistenţii informali sunt şi ineficienţi, deoarece nu sunt specializaţi".

De acum încolo, un asistent social plătit de stat, bugetar sau de la o fundaţie specializată va avea arondate mai multe persoane dependente de care se va ocupa în timpul programului de opt ore. Pentru fiecare va aloca un timp stabilit potrivit nevoilor fiecăruia dintre beneficiari.

Alte schimbări în următorii doi ani

Pocesul reformării sistemului de asistenţă socială va dura până în 2013 şi presupune elaborarea de legi specifice pentru fiecare categorie de ajutoare.

57% din populaţia României primeşte, direct sau indirect, un ajutor social de la stat.

Sprijin pentru părinţii abandonaţi

Strategia şi legea-cadru pentru reforma sistemului de asistenţă socială subliniază un principiu de bază al acestui domeniu, şi anume că sumele achitate de stat reprezintă „forme de sprijin destinate, în principal, depăşirii unei situaţii de dificultate, reconcilierii vieţii de familie cu viaţa profesională, încurajării ocupării pe piaţa muncii".

Legea reformulează şi textele privind persoanele vârstnice, asta, spune Lăcrămioara Corcheş, după ce s-a observat în ultimii ani creşterea numărului de copii care-şi abandonează părinţii.
Ca noutate importantă, legea impune copiilor ­să-şi îngrijească părinţii bătrâni.

Aşadar, articolul 94 prevede că "familia persoanei vârstnice are obligaţia de a asigura îngrijirea şi întreţinerea acesteia". Dacă şi rudele persoanelor în etate au o situaţie precară, numai atunci statul va interveni cu ajutoare financiare.  Prezumţia că rudele sunt primele care acordă sprijin bătrânilor apărea şi în Codul familiei, dar nu era formulată atât de limpede. În plus, autorităţile spun că bătrânii evită în general să-şi dea în judecată copiii pentru a le cere să-i întreţină.

Lucrurile s-ar putea schimba radical dacă ajutoarele acordate celor în vârstă vor fi condiţionate de dovedirea faptului că urmaşii nu pot plăti factura la întreţinere, de exemplu. Încă nu se ştie cum va arăta în detaliu legea referitoare la protecţia persoanelor în vârstă, dar este posibilă dovedirea cu acte a imposibilităţii copiilor de a-şi sprijini părintele, aşa cum se întâmplă acum la obţinerea unui loc în căminul de bătrâni.

Ajutoare condiţionate de educaţia contraceptivă

Acordarea ajutoarelor sociale va fi condiţionată de mai multe lucruri decât până acum, pentru a-i responsabiliza pe cei care le primesc şi pentru a creşte şansele lor de a scăpa de sărăcie. O primă noutate ar fi că aceste obligaţii îi privesc nu doar pe adulţi, care potrivit legilor în vigoare trebuie să muncească în folosul comunităţii şi să meargă la cursurile de formare profesională. De acum încolo vor fi implicaţi în acest sistem de obligaţii şi copiii.

Venitul Minim de Inserţie, de exemplu, va fi condiţionat de căutarea activă a unui loc de muncă (în cazul părinţilor), dar şi de prezenţa la şcoală a copiilor. Această condiţionare a intrat de fapt în vigoare încă de la începutul anului, prin legea care permite plata alocaţiei pentru sprijinul familiei. Acest ajutor nu se mai acordă în cazul în care copiii au mai mult de 20 de absenţe nemotivate la şcoală sau o notă mai mică de 8 la purtare.

O a doua inovaţie este menită să îi determine pe părinţii care trăiesc mai ales din alocaţiile copiilor să găsească şi alte soluţii. Potrivit Strategiei redactate de Guvern, asistentul social va juca un rol mult mai important decât în prezent. El va face o evaluare a situaţiei familiei respective şi apoi va prescrie un fel de „tratament social".

Tratamentul poate consta în obligarea persoanelor care încasează ajutoarele sociale să urmeze cursuri de educaţie contraceptivă (mai ales în cazul părinţilor cu mulţi copii), sau de obligarea tinerilor analfabeţi de a participa la programele "a doua şansă", prin care se urmăreşte tocmai recuperarea socială, prin educaţie, a celor care au abandonat şcoala. Potrivit datelor puse la dispoziţie de autorităţi, nu mai puţin de 11 milioane de adulţi cu vârste corespunzătoare şi apţi de muncă beneficiază de prestaţii sociale.

Dintre aceştia, 2,2 milioane de persoane nu muncesc şi nici nu sunt cuprinse în vreun sistem educaţional sau de pregătire profesională. Reprezentanţii Ministerului Muncii speră ca până în 2013, moment până la care ar urma să fie puse în practică cele mai multe dintre noile reglementări privind asistenţa socială, cel puţin 100.000 de persoane apte de muncă, care trăiesc acum exclusiv din sumele primite de la stat, vor deveni independente de sistem.

Noua strategie guvernamentală prevede şi plafonarea sumei totală a ajutoarelor primite de o familie. Suma se va stabili pornind de la un indicator social (cel luat în calcul şi pentru şomaj şi pentru salariul minim pe economie), căruia i se va aplica un coeficient în funcţie de numărul de membri şi de situaţia lor. Cu alte cuvinte, se va ţine cont dacă printre aceştia din urmă se află persoane cu handicap ori inapte de muncă.

Plafonul, al cărui cuantum nu a fost stabilit, va fi aplicat la totalul rezultat după ce se adună ajutoarele din primele trei categorii: pentru combaterea sărăciei (VMI), pentru familie şi copil (alocaţia de stat şi indemnizaţia pentru creşterea copilului) şi cele pentru nevoi speciale (persoane cu handicap).

Formularul unic ­anti-birocraţie

Schimbările pe care le propune noua legislaţie ar trebui să aducă, potrivit autorităţilor, şi reducerea birocraţiei, precum şi a costurilor administrative. În prezent, o familie care beneficiază de cinci tipuri de ajutoare este obligată să completeze şase dosare diferite. Dacă procedurile s-ar simplifica aşa cum propune Ministerul Muncii, familia va merge la agenţie, va depune un singur dosar şi va completa un singur formular. Datele se vor introduce în computer, iar un soft special ar urma să spună exact ce ajutoare băneşti trebuie să primească respectivii solicitanţi.

În plus, centralizarea datelor va oferi o evidenţă clară a prestaţiilor, ceea ce acum este imposibil. “Nimeni nu ar putea să vă spună exact câte familii beneficiază acum de prestaţii şi nici câte tipuri sunt primite de o familie”, spune Lăcrămioara Corcheş, şef Direcţia de Asistenţă Socială în Ministerul Muncii. Ea precizează că persoanele care beneficiază de ajutoare sociale pot fi căutate, în prezent, în reţeaua computerizată a direcţiei, doar după CNP-ul beneficiarului, şi nu după nume sau adresă.