EXCLUSIV Continuă bătălia pentru Arhivele Naţionale. UDMR nu cedează

Iniţiativa legislativă care permite cultelor să-şi revendice documentele preluate de Arhivele Naţionale în perioada comunistă întâmpină opoziţia istoricilor„Adevărul" a scris săptămâna trecută, în ediţia online, despre această propunere de modificare a Legii Arhivelor, iar de atunci punctele de vedere contrare s-au înmulţit.

Deputaţii Kerekes Károly, Máté András-Levente şi Márton Árpád susţin modificarea articolului 19 din Legea Arhivelor nr. 16/1996, care prevede că documentele care fac parte acum din Fondul Arhivistic Naţional şi care au intrat în depozitele Arhivelor Naţionale „nu pot fi retrase din administrarea acestora, cu excepţia celor predate în custodie".

Cei trei deputaţi vor ca excepţia să se aplice şi în cazul documentelor „preluate în mod abuziv de la cultele religioase, în baza Decretului nr. 153/1950 pentru predarea arhivelor confesionale de stare civilă către Oficiile de Stare Civilă, respectiv, Decretul nr. 472/1971 privind Fondul Arhivistic Naţional al Republicii Socialiste România, modificat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 206/1974".

Arhiviştii şi istoricii, consultaţi săptămâna trecută de „Adevărul", resping vehement această propunere, susţinând că ar aduce prejudicii cercetătorilor şi că, odată retrocedate în natură, acele documente vor ieşi din circuitul public şi nu vor mai fi accesibile muncii de cercetare.

Înapoi la Comisia de cultură

Propusă plenului Camerei Deputaţilor marţea trecută, în procedură de urgenţă, propunerea a fost retrimisă la Comisia de cultură pentru clarificări. Deputaţii au dorit să se precizeze mai clar în proiectul de lege categoriile de documente care vor fi retrocedate la cererea cultelor religioase. De asemenea, reglementări clare au fost cerute şi pentru condiţiile de deţinere a documentelor şi de înlesnire a accesului la ele. Comisia de cultură a primit un termen de o săptămână să rezolve neînţelegerile.

Reîntoarcerea în Comisia de cultură a iniţiativei a fost confirmată, pentru „Adevărul", de deputatul Márton Árpád: „Unii colegi de la PDL au considerat că există lucruri care nu sunt clare. Comisia are posibilitatea să modifice ici-colo, în punctele esenţiale sau neesenţiale, sau să-ţi ţină punctul de vedere. Nu am primit deocamdată criticile colegilor care nu au fost de acord cu forma actuală a propunerii noastre."

Deputatul democrat-liberal Lucian Bode a spus că a primit de la Federaţia Arhiviştilor o petiţie privind nesusţinerea modificării articolului 19 din Legea Arhivelor. „La prima vedere - şi vorbesc doar în numele meu - cred că varianta propusă de colegii de la UDMR ar putea încălca alte prevederi legislative. Aş avea mari semne de întrebare asupra acestei iniţiative dacă ar fi supusă votului în plen în forma actuală", a precizat Lucian Bode.

Cercetătorii se opun

După ce „Adevărul" a tratat pe larg acest subiect vinerea trecută, Institutul Român de Istorie Recentă (IRIR) a dat publicităţii un comunicat de presă în care specialiştii instituţiei susţin, la unison, că modificarea articolului 19 va avea drept principale consecinţe „limitarea şi îngrădirea accesului liber la documentele relevante şi indispensabile pentru cercetarea istoriei moderne şi contemporane".

Prof.dr. Dennis Deletant, preşedintele Consiliului Director al IRIR, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de efectele acestei iniţiative legislative: „Propunerea respectivă periclitează accesul cercetătorilor la aceste fonduri, pentru că vor trebui reorganizate fondurile respective, mutate într-un alt loc, şi posibilităţile de consultare ale cercetătorilor ar putea fi îngrădite, fiind la discreţia unor persoane cu anumite interese de protejat.

De asemenea, iniţiativa încalcă un principiu de bază al arhivisticii, şi anume integritatea fondurilor de arhivă, creând un precedent periculos, de care orice putere politică ar putea să încerce să profite".
Specialiştii de la IRIR subliniază că art. 1 din Legea 16/1996 defineşte clar statutul de „izvoare istorice" al documentelor ce ar urma să fie restituite în natură. „Din proiectul de lege nu reiese dacă cultele pot asigura amenajarea, utilizarea şi protejarea acestor documente, astfel încât să nu fie afectată integritatea lor fizică", au mai spus reprezentanţii instituţiei.

„De ce atâta grabă?"

Colegiul cercetătorilor de la IRIR nu este de acord nici cum modul în care a fost propusă modificarea legislativă, considerând necesară o dezbatere publică pe această temă: „Nu se justifică, în opinia noastră, graba acestor deputaţi de a forţa în acest fel adoptarea unei legi de interes naţional, înainte de supunerea ei unei dezbateri publice, la care să participe toate părţile interesate de buna funcţionare a Arhivelor Naţionale".

„Nu ar trebui votată"

Alin Ciupală, şeful catedrei de istorie a românilor de la Universitatea din Bucureşti, consideră că această propunere nu ar trebui votată. El aduce în sprijinul afirmaţiei sale două argumente: „Din punct de vedere istoric, fondul de arhivă nu ar putea fi la dispoziţia istoricilor. Faptul că iniţiatorii spun că vor reglementa acest lucru e doar un slogan. Avem un exemplu: arhiva Bisericii Ortodoxe Române, care se păstrează la Patriarhie. Aceasta este inaccesibilă istoricilor de ani buni. Nu au sală de studiu, nu sunt inventariate documentele. Din punct de vedere arhivistic, propunerea încalcă un principiu fundamental: păstrarea integrităţii unui fond de arhivă. Este o lege nefastă fără nicio consecinţă pozitivă".

Ofensiva istoricilor

Istoricul Marius Diaconescu consideră că iniţiativă legislativă a parlamentarilor de la UDMR trebuie oprită prin „orice scop", deoarece arhivele sunt un bun cultural universal. „Sub masca măsurilor reparatorii se încearcă blocarea accesului la documente. Niciodată instituţiile bisericeşti din România nu vor putea garanta accesul necondiţionat la arhive şi nici nu vor putea garanta condiţii optime de păstrare şi conservare. Arhivele Naţionale nu pot fi privatizate nici măcar parţial pentru a servi interese oculte de grup", consideră istoricul.

Mai mult, profesorul le atrage atenţia parlamentarilor români că de peste trei ani este amânată adoptarea unei noi şi moderne legi a Arhivelor. „De peste trei ani un proiect de lege a arhivelor elaborat în conformitate cu normele europene aşteaptă să intre în dezbatere în Parlament. De ce Comisia pentru cultură acceptă proiecte marginale ale UDMR şi amână dezbaterea unui proiect complet pentru Legea arhivelor? Care este târgul dintre PDL şi UDMR? Chiar nu contează pentru PDL că prin această retrocedare a arhivelor bisericeşti se distruge Fondul arhivistic naţional al României?"

Şi istoricul Zoe Petre salută blocarea temporară a proiectului de modificare a legii Arhivelor Naţionale, dar îndeamnă presa şi societatea civilă la vigilenţă, sperând ca iniţiativa deputaţilor UDMR să nu se întoarcă sub o „altă formă, dar cu acelaş fond" spre adoptare în plenul Camerei Deputaţilor.