Voronin declanşează războiul diplomatic pe axa Chişinău - Bucureşti

Liderul de la Chişinău acuză România de "ingerinţă" în afacerile interne ale Republicii Moldova

a declanşat un atac fără precedent, ca virulenţă, împotriva Bucureştilor, pe care i-a acuzat că încearcă să-şi impună propriile reguli de joc Republicii Moldova.
De 15 ani, de când Republica Moldova a obţinut independenţa, România încearcă să-i impună anumite "reguli de joc şi principii", a declarat, luni, pentru agenţia rusă, liderul de la Chişinău, fără a preciza şi care ar fi regulile incriminate. "Dacă ar fi să privim mai profund datele problemei şi să le evaluăm corect, şi-a continuat Voronin atacul, aceasta nu este altceva decât ingerinţă în afacerile unui stat independent".
De la gafele prezidenţiale a început totul
Voronin a făcut din nou aluzie la declaraţia preşedintelui Băsescu, făcută în această vară, la Cotroceni. Atunci, cu prilejul unei întâlniri cu olimpicii basarabeni, Băsescu a dezvăluit că i-a propus lui Voronin ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană împreună cu România. Declaraţia l-a deranjat pe liderul de la Chişinău, prin prisma intereselor sale în relaţia cu Moscova.
Autorităţile de la Chişinău n-au cerut niciodată Bucureştilor acest lucru, fiind ele însele în măsură să asigure "în mod independent integrarea europeană a ţării", a precizat Voronin pentru Itar-Tass. La fel cum sunt în stare să asigure dezvoltarea democratică a statului şi ameliorarea nivelului de trai al populaţiei "fără prieteni şi avocaţi" impuşi de peste Prut, a afirmat Voronin.
Ambasadorul român, convocat la MAE moldovean
Pentru a da greutate declaraţiilor şefului statului şi a provoca reacţia Bucureştilor, eventual una definitivă, Ministerul de Externe moldovean l-a convocat, luni, pe Filip Teodorescu, ambasadorul nostru la Chişinău, pentru a protesta, oficial, faţă de amestecul României în afacerile interne ale republicii. Potrivit unui comunicat al instituţiei amintite, ambasadorului Teodorescu i s-a pus în vedere "atitudinea sfidătoare a preşedintelui UNITER, Ion Caramitru, care a vizitat recent capitala Republicii Moldova". Actorul a declarat că, istoric, Moldova a fost întotdeauna parte a României şi, mai devreme sau mai târziu, va reveni la patria-mamă.

Liderul moldovean îi face pe plac lui Putin
Schimbarea atât de radicală a poziţiei Chişinăului faţă de Moscova a început, practic, în iulie, odată cu întâlnirea de la Moscova dintre preşedinţii Voronin şi Putin (foto), după o întrerupere de aproape trei ani şi jumătate. Întâlnirile ulterioare au marcat acceptarea unor compromisuri serioase, inclusiv în chestiunea transnistreană, din partea Chişinăului, confruntat cu o serie de dificultăţi economice, îndeosebi după restricţiile impuse exporturilor de vinuri pe piaţa rusă. După convorbirea recentă purtată cu preşedintele Putin la Minsk, cu ocazia summitului CSI, apreciată ca având un impact pozitiv asupra ansamblului relaţiilor bilaterale şi asupra soluţionării problemei transnistrene, Voronin a declarat că a dat indicaţii să se acţioneze în direcţia aprofundării relaţiilor cu Federaţia Rusă, considerată drept partenerul strategic al Republicii Moldova. (V.B.)

Moscova îi reproşează preşedintelui Băsescu declaraţiile "neprietenoase"
Coincidenţă sau nu, aproape în acelaşi timp, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a exprimat, într-o convorbire avută la Bruxelles cu omologul său român, Mihai Răzvan Ungureanu, preocuparea Moscovei faţă de recentele declaraţii "neprietenoase" ale preşedintelui Traian Băsescu. În opinia şefului diplomaţiei ruse, atmosfera relaţiilor bilaterale este influenţată negativ de "factorii nefavorabili acumulaţi în ultimul timp", dar, în special, de "seria de afirmaţii neprietenoase făcute de preşedintele României la adresa Rusiei". şefii diplomaţiei celor două ţări s-au întâlnit, ieri, la Bruxelles, cu ocazia reuniunii la nivel de miniştri de externe ai OSCE.Preşedintele Băsescu a afirmat, la începutul lui noiembrie, că Rusia împiedică reformele în zona Mării Negre prin implicarea sa în conflictele îngheţate şi prin monopolul energetic.
România nu acceptă condiţionări din partea Rusiei
România nu acceptă condiţionarea politicii sale externe de către Federaţia Rusă, a sunat replica lui Mihai Răzvan Ungureanu la reproşurile lui Lavrov. Oficial, MAE român a refuzat să comenteze schimbul de replici şi declaraţia lui Lavrov, preluată de Itar-Tass. Potrivit unor surse diplomatice, Ungureanu a reamintit, în cadrul întâlnirii cu Lavrov, poziţia ostilă a Rusiei, care a anunţat, în noiembrie, că va interzice, după 1 ianuarie 2007, orice import de origine animală provenit din UE, deoarece e îngrijorată de calitatea cărnii din România şi Bulgaria. (Vasile Buga)

În ce a constat "amestecul" României

Livrare de energie pe datorie
În ciuda afirmaţiilor preşedintelui Voronin, Republica Moldova nu a ezitat să ceară ajutorul României în situaţii de criză. Este cunoscut faptul că România are de încasat circa 30 milioane de dolari din Moldova, reprezentând contravaloarea unor cantităţi de electricitate livrate sub forma unor ajutoare în anii anteriori. "Pentru Republica Moldova, au existat livrări de energie electrică în mai multe ierni, în anii trecuţi, pe baza unor înţelegeri. Aceste livrări au fost făcute sub forma unor ajutoare, în sensul că, la solicitare, s-au făcut furnizări imediat, a doua zi, a treia zi, livrări care s-au concretizat în acorduri comerciale ulterior. Au fost solicitări ale guvernului moldovenesc sub formă de intervenţie de urgenţă în iernile trecute", ne-a declarat Iuliu Winkler, ministrul delegat pentru comerţ. Când Rusia ameninţa, anul trecut, Chişinăul cu aplicarea unor sancţiuni economice, Voronin declara că, în cazul unui embargo privind livrările de electricitate, Republica Moldova va apela la România. (Teodora Vasâlca)

Circa 8.000 de moldoveni, în sistemul nostru educaţional
În jur de 8.000 de cetăţeni moldoveni învaţă în liceele şi universităţile româneşti în acest moment, potrivit datelor furnizate de Ministerul Educaţiei. "Câte 850 de cetăţeni moldoveni intră, cu bursă, în fiecare an, în liceele româneşti. Asta înseamnă că avem, în clasele de liceu, cam 3.000 de bursieri moldoveni, pentru că unii intră în ţară, dar mai renunţă la studii pe parcurs. Pe lângă liceeni, avem şi câte 1.000 de bursieri moldoveni, care intră în facultăţile româneşti, în fiecare an. În patru ani de zile, avem cam 4.000 de bursieri. Pe lângă aceştia, se acordă câte 150 de burse, anual, şi pentru moldovenii care vin la masterat, doctorat şi rezidenţiat. Avem, deci, în acest moment, şi în jur de 300 de bursieri înrolaţi în cadrul acestor programe de studii. Pe lângă bursele acordate anual cetăţenilor moldoveni, avem şi câte 50 de locuri scutite de taxă, în fiecare an, pentru ciclul de licenţă, şi 75 de locuri fără taxă, în fiecare an, pentru masterat, doctorat şi rezidenţiat", a precizat, pentru Adevărul, Nicolae Mătcaş, expert în Direcţia de Relaţii internaţionale din cadrul MEdC. (F. Stoian)

Cereri de cetăţenie, rezolvate în timp record
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Justiţiei, Marilena Stancu, ne-a declarat ieri că în anul 2006 au fost înregistrate 2.543 de dosare depuse de cetăţenii moldoveni care doresc să obţină cetăţenia română. "Din aceste dosare au fost soluţionate 488", ne-a mai spus Marilena Stancu. Potrivit unor date oficiale, din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Străini, peste 10.000 de cetăţeni moldoveni au primit în acest an permise de şedere pe termen scurt sau lung.