UPDATE Vîntu, un "pericol concret pentru ordinea publică", potrivit motivării deciziei de arestare. Recursul se judecă miercuri

Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti, care instrumentează dosarul în care omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu este acuzat de favorizarea unui infractor, explică în motivarea deciziei de arest preventiv că afaceristul reprezintă "un pericol concret pentru siguranţa publică".

UPDATE: SOV avea interdicţie de a părăsi ţara din ddecembrie 2009

Sorin Ovidiu Vîntu avea interdicţia de a părăsi ţara din 16 decembrie 2009. Şi ceilalţi doi arestaţi alături de Vântu în acest dosar, Octavian Ţurcan şi Alexandru Stoian, aveau interdicţii similare, primul din 7 decembrie 2009 iar cel de-al doilea din 11 decembrie 2009, măsura fiind prelungită succesiv până la momentul punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva celor trei, în septembrie 2010.

Eugen Chelemen: Câinii din luptele lui Băsescu

UPDATE: Recursul formulat de avocaţii omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu faţă de decizia de arestare preventivă pentru 29 de zile se va judeca miercuri de către Curtea de Apel Bucureşti.

UPDATE: În motivarea deciziei de arestare preventivă pentru 29 de zile, magistraţii de la Tribunalul Bucureşti arată că lăsarea în libertate a lui Sorin Ovidiu Vîntu, Octavian Ţurcan şi Alexandru Stoian reprezintă "un pericol concret pentru ordinea publică".

Citiţi motivarea deciziei de arestare preventivă aici.

„Incontestabil, măsura privării de libertate reprezintă o măsură extremă, dar la fel de incontestabil este şi faptul că infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor sunt de o gravitate extremă  iar din actele cauzei rezultă că lăsarea lor în libertate ar avea urmări imediate şi indirecte asupra ordinii publice. Faptul că există indicii rezonabile că s-a comis infracţiunea de favorizare a infractorului, cu consecinţe deosebit de grave prin urmări, respectiv prin asigurarea condiţiilor pentru sustragerea de la executarea unei pedepse definitive de 15 ani închisoare a condamnatului Popa Nicolae  generează o periculozitate sporită”, subliniază judecătorii de la Tribunalul Bucureşti în motivarea arestării pentru 29 de zile a omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu.

„Analiza actelor probatorii ale cauzei demonstrează ca lăsarea în libertate a inculpaţilor ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Trebuie avută în vedere rezonanţa acestor fapte îndreptate împotriva înfăptuirii justiţiei, la care se adaugă sentimentul de insecuritate creat în rândul colectivităţii. Acestea sunt elemente de natură a naşte temerea că organele judiciare nu reacţionează eficient împotriva unor persoane învinuite de săvârşirea unor infracţiuni de o gravitate deosebită”, se arată în document.

În motivare magistraţii arată că cei trei "au îngreunat punerea în aplicare a mandatului de încarcerare pentru Nicolae Popa".

„Gravitatea şi periculozitatea crescută a faptelor este determinată şi prin analiza mijloacelor pe care le-au folosit. Astfel, insistenţa infracţională este evidentă. Dacă până în luna decembrie 2009 au zădărnicit executarea pedepsei de către condamnatul Popa Nicolae, după arestarea acestuia, în ciuda măsurilor preventive aplicate au identificat metode şi posibilităţi cât mai ascunse pentru a da aparenţa de respectare a măsuri procesuale sub puterea căreia se aflau, dar şi pentru a găsi nişele prin care să continue demersul ilegal”, se arată în motivare.

„Favorizarea unui infractor condamnat la 15 ani închisoare pentru săvârşirea unor fapte ce au prejudiciat pături largi de populaţie dovedeşte o periculozitate deosebită a celor trei inculpaţi favorizatori şi justifică o măsură preventivă severă. De altfel, din datele cauzei (mai exact convorbirea din data de 30.10.2009) rezultă clar că remiterea sumelor de bani către Nicolae Popa nu a început în anul 2009 ci cu cel puţin doi ani înainte, fiind deja stabilit un "circuit" cu acest scop. Gravităţii concrete a faptelor se adaugă datele ce reies din comportamentul celor trei inculpaţi după începerea urmăririi penale”, se arată în motivarea arestării pentru 29 de zile.

În acelaşi document se arată că "tribunalul găseşte deosebit de relevant faptul că începerea urmăririi penale şi mai mult, luarea unei măsuri restrictive de libertate nu a avut nici un impact asupra atitudinii inculpaţilor faţă de normele penale şi ordinea de drept, norme pe care aceştia au ales să le ignore şi în continuare cu indiferenţă dar şi vădită desconsideraţie faţă de capacitatea organelor judiciare române de a-i trage la răspundere penală. Singurul efect al acestor măsuri a fost acela că cei trei inculpaţi şi-au luat anumite măsuri de precauţie la care Tribunalul a făcut deja referire anterior. În acest mod pericolul social al inculpaţilor s-a reliefat gradual odată cu perseverenţa manifestată de aceştia  prin acte materiale succesive în scopul de a împiedica şi îngreuna executarea pedepsei aplicate condamnatului Popa Nicolae", se arată în document.

SOV, interesat să controleze declaraţiile persoanelor care îl puteau incrimina

"Inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu a fost iniţiatorul întregul demers infracţional, din acest punct de vedere periculozitatea socială a acestui inculpat reliefându-se pregnant. În ceea ce priveşte mobilul acestui inculpat, Tribunalul găseşte deosebit de relevantă convorbirea telefonică din data de 4.01.2010, purtată de inculpatul Stoian cu o persoană necunoscută localizată în Indonezia, în cadrul căreia se transmite inculpatului Sorin Ovidiu Vîntu că numitul Nicolae Popa va respecta angajamentul luat "acum 9 ani de zile" iar temerile inculpatului Sorin Ovidiu Vântu că cineva va spune ceva împotriva sa sunt neîntemeiate. Tribunalul deduce din acest context că stăruinţele inculpatului Sorin Ovidiu Vîntu în a împiedica finalizarea procedurii de extrădare nu par altruiste", susţin magistraţii.

În documentul făcut public astăzi, magistraţii de la Tribunalul Bucureşti precizează că nu au ţinut cont de fatul că niciunul dintre inculpaţi nu a încercat să părăsească teritoriul ţării, deoarece "această împrejurare dovedeşte doar o conformare formală la condiţiile impuse de organele de urmărire penală şi are la bază şi un sentiment de impunitate faţă de normele penale represive, atitudine ce este reflectată de întregul lor comportament de la luarea acestei măsuri până la formularea prezentei propuneri de arestare.”

În ceea ce-i priveşte pe Ţurcan Octavian şi Stoian Alexandru, magistraţii de la Tribunalul Bucureşti arată că implicarea lor a fost esenţială pentru desfăşurarea "proiectului ilicit"

"În ceea ce priveşte pe inculpatul Ţurcan Octavian, Tribunalul remarcă faptul că, deşi nu a avut iniţiativă infracţională, rolul său în acest angrenaj este esenţial, în lipsa eforturilor sale continui activitatea infracţională neputând avea loc. Ca titular al conturilor ce au fost folosite în aceste transferuri, inculpatul avea cunoştinţă atât de identitatea destinatarului (fapt ce este de altfel confirmat şi de convorbirile telefonice purtate cu inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu) cât şi de scopul acestui demers. Văzând modalitatea implicării acestui inculpat, perseverenţa de care la rândul său a dat dovadă, modalitatea concretă în care a acţionat, Tribunalul apreciază că şi în privinţa sa este îndeplinită condiţia pericolului social avută în vedere de teza ultimă a art. 148 lit. f c.p.p."

Potrivit magistraţilor, continuarea activităţii infracţionale după începerea urmăririi penale este evidentă. "Aceasta rezultă dincolo de dubiu din mesajele tip SMS transmise şi primite în data de 15 decembrie 2009, în care acesta indică numărul contului din care trebuie transferaţi banii şi codul de referinţă al expeditorului şi convorbiri telefonice şi mesaje sms ulterioare, din lunile decembrie 2009 - ianuarie 2010, din care rezultă că acest inculpat depune diligenţe pentru a găsi noi modalităţi de transfer, printr-o persoană din Elveţia".

Documentele bancare transmise de autorităţile cipriote confirmă faptul că au fost efectuate transferuri de fonduri chiar de pe contul al cărui număr Ţurcan Octavian l-a transmis prin SMS în 15 decembrie 2009.

Transmiterea banilor către Popa este confirmată şi fosta soţie a lui Nicolae Popa, Anca Căciulă, care a declarat, în cursul urmăririi penale, că imediat înainte de arestarea lui Popa în Indonezia, acesta a sunat-o şi i-a spus că aşteaptă să primească bani de la o anumită persoană de la Fondul Naţional de Investiţii, al cărui nume nu doreşte să îl precizeze.

"În ceea ce priveşte pe inculpatul Stoian Alexandru, Tribunalul observă mai întâi faptul că implicarea sa în acest "proiect" ilicit a fost în mod cert relaţia sa apropiată cu inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu, dar nu în calitate de angajat, de subordonat, aşa cum încearcă să susţină, ci aceea de om de încredere, calitate în care s-a implicat activ, în modul arătat mai sus, şi în deplină cunoştinţă de cauză, susţinând activitatea infracţională a inculpatului Sorin Ovidiu Vîntu prin toate mijloacele ce i-au stat la îndemână."

Tribunalul Bucureşti a decis vineri, ora 01.40, arestarea pentru 29 de zile a lui Sorin Ovidiu Vîntu, Octavian Ţurcan şi Stoian Alexandru. Cei trei au fost reţinuţi în dosarul privind fuga din ţară a lui Nicolae Popa, fost director Gelsor, condamnat definitiv în România la 15 ani de închisoare pentru infracţiuni economice.

Citiţi şi: Kovesi, Predoiu şi Blaga dau asigurări că nu au existat presiuni în cazul Sorin Ovidiu Vîntu