Scoala românească riscă să scoată generaţii de obezi

Elevilor li se alocă doar o cincime din timpul pentru educaţie fizică recomandat de experţii internaţionali în domeniu

săptămâna trecută, un raport prin care recomandă ca fiecare copil sau tânăr să facă minimum 30 de minute de sport pe zi. Dacă scădem timpul necesar pentru echipare, încălzire şi recomandările profesorului, cam atât efort s-ar face într-o oră obişnuită de educaţie fizică, la noi în ţară. Din păcate, Ministerul Educaţiei refuză să aloce mai mult de o oră, două pe săptămână, în condiţiile în care Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport a remarcat o înjumătăţire a capacităţii de efort a tinerilor din România.
Mai nou, a început şi retrocedarea terenurilor de sport, iar autorităţile preferă să le ofere "în natură", în loc să acorde compensaţii şi să păstreze terenurile elevilor. Un teren de sport de aproape jumătate de hectar a dispărut din proprietatea unei şcoli de Bucureşti. În Vaslui, pe terenul de sport al şcolii Alexandru Ioan Cuza se construieşte un… buncăr. Lipsa acţiunii din prezent se va traduce, în viitor, prin mai mulţi bolnavi cardiovasculari şi o populaţie adultă obeză.
Sportul previne bolile lumii moderne
Asociaţia Americană a Inimii a făcut şi recomandări pentru modul în care ar trebui să se desfăşoare orele de educaţie fizică: cel puţin 30 de minute de activitate fizică pe zi pentru fiecare elev. Statisticile arată că, de la an la an, tot mai puţin copii fac mişcare, iar orele de educaţie fizică nu sunt ţinute cum trebuie. Cercetătorii de la Asociaţia Americană a Inimii au atras atenţia că orele de educaţie fizică au rolul de a îmbunătăţi starea de sănătate şi pot preveni apariţia obezităţii la tineri. Printre recomandările pe care le-au făcut se remarcă aceea că administraţiile şcolilor ar trebui să pună la punct programe, lecţii şi competiţii interşcolare. Totodată, împreună cu administraţia locală, şcolile ar trebui să promoveze mersul pe bicicletă, prin construirea unor rute sigure pentru cei care aleg acest mod de transport. "Este important ca elevii să adopte un stil de viaţă activ. Lista consecinţelor asociate cu sedentarismul, printre care boli cardiovasculare şi diabet de tip 2, este în continuă creştere", este de părere prof. dr. Russell R. Pate, coautorul recomandărilor.
Copiii românilor, din ce în ce mai sedentari
După cum arată studiile Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport, capacitatea fizică a tinerilor români a scăzut constant.
Cercetările au început în 1970, iar până în 1996, 48.000 de adolescenţi au fost supuşi la probe de efort, rezistenţă şi motricitate. De la patru kilometri parcurşi fără probleme de către băieţi, ca probă de rezistenţă, acum aceştia abia mai reuşesc să parcurgă doi kilometri, iar la fete, rata declinului este asemănătoare. Odată cu scăderea capacităţii fizice, se înrăutăţeşte şi starea de sănătate: apar probleme cardiovasculare şi obezitate, care duc la scăderea capacităţii de muncă.
Mişcarea, înlocuităde "toceală"
"Principala cauză este desfiinţarea, de facto, a orelor de sport din clasele I-IV, pe care învăţătorii le-au înlocuit, cu de la sine putere, cu alte discipline. Nici la clase mai mari nu se face educaţie fizică, iar numărul elevilor din şcolile sportive sau care fac parte din cluburi a scăzut cu aproximativ două treimi, de la 200.000, în anii "70, la circa 70.000 în prezent", a declarat directorul INCS.
Potrivit datelor Ministerului Educaţiei şi Cercetării, elevii din clasele primare au două ore de educaţie fizică pe săptămână, putând opta pentru o a treia oră, ca disciplină opţională. Dar, alegerea nu aparţine elevilor, ci mai degrabă învăţătorilor, care preferă matematica sau româna. În clasele V-VII se fac două ore de sport pe săptămână, iar într-a VIII-a doar o oră.

Terenul campionilor, retrocedat
Tenismenul Adrian Voinea sau Florin Uceanu, campion naţional la culturism, au învăţat la şcoala 200 din Capitală. Echipa de fotbal s-a clasat pe locul 5 la nivel naţional, iar cea de aerobic este cea mai bună din Bucureşti. Dar, în 2006, terenul de sport a fost retrocedat. "Într-o zi am primit vizita proprietarului, care ne-a înştiinţat că terenul este al lui şi a adus documentele doveditoare. În acel moment am anunţat Inspectoratul şi Primăria Sectorului 3, care ne-au oferit teren din proprietatea publică, astfel încât să se construiască din primăvară un teren şi o sală de sport", ne-a declarat directorul şcolii, Monica Popescu. Terenul are aproape 5.000 de metri pătraţi şi era, până de curând, centrul activităţilor sportive din sector. "În fiecare an, aici se desfăşurau toate competiţiile sportive din sectorul 3. Nu mai exista niciun teren atât de mare şi atât de bine pregătit", spune directorul şcolii, Monica Popescu. Acum, câţiva muncitori lucrează de zor pentru a împrejmui terenul cu gard. "Prin sport, am reuşit să canalizăm energia celor care nu sunt prea buni la învăţătură şi i-am ferit să se apuce de altceva", mai spune Monica Popescu.