Moldovenii şi oltenii, campioni la cheltuit

Iaşi şi Craiova se numără printre cele mai atractive pieţe pentru investitorii de retail, deşi aici trăiesc unii dintre cei mai săraci cetăţeni ai Europei. Criză sau nu, românii cheltuiesc cea mai mare partea a veniturilor în supermarket, arată un studiu făcut pe piaţa de retail din Europa Centrală şi de Est.

Studiul realizat de compania de consultanţă imobiliară CB Richard Ellis (CBRE) arată că zonele din jurul marilor oraşe din Moldova, Ardeal şi Oltenia intră în categoria „pieţe regionale din Europa Centrală şi de Est la care merită să te uiţi". Motivul este unul simplu: cheltuim cât avem în buzunar în centrle comerciale şi, potrivit statisticilor de la bănci, chiar mai mult.

Citiţi şi:

Terenul la mare, tot mai ieftin
„Prima Casă", costuri de la A la Z

De pildă, Marius şi Ioana Stanciu, din Craiova, spun că cea mai mare parte a câştigului lunar, de 2.000 de lei, se duce pe alimente şi bunuri de larg consum. „Recunosc că pe vremea lui Ceauşescu trăiam mult mai bine ca acum. Acum am ajuns să dăm 250 de lei pe săptămână pe mâncare, detergenţi şi cosmetice. Dacă este să tragem linie, uneori depăşim 1.000 de lei, dar ce să facem, trebuie să ne hrănim", a spus Ioana Stanciu (50 de ani), în timp ce aranja în plase cumpărăturile pe care tocmai le făcuse ieri la supermarket. Alţi 500 de lei din veniturile lunare se duc pe facturi.

„Banii care ne mai rămân pentru alte cheltuieli sunt cam 500 de lei, lunar. Nu este o sumă mare, dar încercăm să ne descurcăm", a declarat Marius Stanciu (55 de ani) din Craiova.

Sociologul Constantin Crăiţoiu consideră că schiţa comportamentală ce rezultă din studii reflectă atât o dimensiune culturală, cât şi sărăcia populaţiei. „În timpul crizei economice, oamenii îşi concentrează atenţia pe supravieţuire, aşa că li se pare normal să reducă alte cheltuieli în favoarea creşterii consumului alimentar. Pe de altă parte, este o lege a sociologiei care spune că în aceste condiţii un cuvânt greu îl are şi partea culturală. În partea de sud a României, cu cât oamenii au mai mulţi bani, cu atât economisesc mai mult şi mănâncă sănătos şi puţin. Lipsa banilor e asociată, paradoxal, cu risipa", a spus Crăiţoiu.

„Cel mai mult dăm pe hrană"

Familia Ciobotaru din Iaşi cheltuie în fiecare lună aproximativ 800 de lei pentru alimente. Veniturile Simonei (28 de ani) şi ale lui Aurelian (36 de ani) se ridică la aproape 3.000 de lei pe lună, bani din care nu reuşesc să economisească mai nimic. „Pe perioada de iarnă, cheltuielile cu casa se ridică la 1.200 de lei. Curentul, gazul, grădina, reparaţiile în casă plus impozitul", a explicat Aurelian Ciobotaru, de profesie inginer.

Familia stă la casă într-una dintre cele mai scumpe cartiere rezidenţiale din Iaşi, are grădină şi două maşini. Şi hrana pentru cei trei membri ai familiei este destul de scumpă: 200 de lei pentru fiecare săptămână. „Cheltuim destul de mult pe alimente, mai ales pentru copil, chiar mai puţin pe haine sau alte lucruri în casă", a precizat Simona Ciobotaru, economist.

„Este un semn de deschidere, dar şi unul al sărăciei. Oamenii dintr-un mediu sărac tind să cumpere multe lucruri ieftine aspirând spre un confort văzut în afară. Pe fondul sărăciei visează la confort material şi ajung să-şi umple casa cu lucruri multe, dar ieftine", a explicat Dan Lungu, conferenţiar la Catedra de Sociologie a Universităţii „Al. I. Cuza" Iaşi, nevoia moldovenilor de a cheltui.

De ce cheltuim tot?

Potrivit sociologului Vasile Dâncu, studiile legate de consum demonstrează că există o tendinţă psihologică a oamenilor de a avea un comportament determinat de reduceri, promoţii şi alte artificii comerciale.

„Oamenii cumpără în cantităţi mari, deşi nu au nevoie", spune sociologul. O altă explicaţie plauzibilă, ce ţine de prezentul istoric, este aceea că oamenii câştigă puţin, iar majoritatea banilor se duc pe coşul zilnic. „Această imposibilitate de a economisi se vede prin faptul că cea mai mare parte a câştigurilor sunt cheltuite pe coşul zilnic de trai. Acest consum indică, practic, nivelul de trai", a detaliat Vasile Dâncu. ; A mai contribuit Ioana Oros

Cei mai mulţi şomeri, în Dolj

Judeţul Dolj se află pe locul I în ţară în ceea ce priveşte numărul şomerilor, cu peste 39.000 de persoane fără un loc de muncă. Aproape jumătate dintre şomeri sunt indemnizaţi. Ca procent însă, judeţul se află pe locul 4, cu 12,9% rata şomajului în luna martie. Pe primele locuri, ca procent de şomeri, se află judeţele Vaslui, Mehedinţi şi Teleorman.

Consum pe credit

Calitatea de buni cumpărători a clujenilor, ieşenilor şi craiovenilor este confirmată şi de nivelul creditelor de consum contractate de aceştia în ultimii ani. Locuitorii judeţelor Cluj, Iaşi şi Dolj au contractate peste 10% din valoarea creditelor de nevoi personale la nivel naţional.

Clujul se află, după Bucureşti şi Constanţa, pe locul al treilea (4,4% din total) în ceea ce priveşte împrumuturile de consum în România, cu o valoare de 3,13 miliarde de lei la finele lunii februarie. Imediat, Clujul este urmat de ieşeni (3,75%), cu credite de consum de 2,66 miliarde de lei.

Nu departe de aceştia, pe locul nouă în topul împrumuturilor pentru cumpărături, se înscriu doljenii (2,86%), cu o valoare de două miliarde de lei.

Un lucru îmbucurător este că aceştia nu sunt campioni şi la restanţe. În rândul celor 41 de judeţe, firmele şi populaţia din Dolj, Cluj şi Iaşi ocupă, în funcţie de ponderea restanţelor în total credite, locuri confortabile - 17, 29, respectiv 34. Adina Vlad

Potenţial pentru investitori

Potenţial există în Cluj, dar mai mult pentru magazine de bricolaj, aici fiind doar un Baumax şi un Praktiker, însă pe timp de criză este puţin probabil să apară vreunul nou, arată Ciprian Moga, consultant în cadrul iQuest Consulting. Craiova, în schimb, este un oraş cu potenţial însemnat.

„Dacă vorbim de investiţii masive în retail în următoarea perioadă, atunci poate fi vorba doar de reţele de tip discount sau de formate mici de magazine ale retailerilor, precum Carrefour Market sau Mega Image Red Market", afirmă Moga. În acelaşi timp, directorul executiv al Selgros spune că provincia oferă oportunităţi de extindere, dar în oraşele cu peste 200.000 de locuitori. Roxana Vântu

Combinaţie nefastă: lefuri mici, preţuri mari

Combinaţia între veniturile tot mai mici şi preţurile tot mai mari este dublată, în România, de faptul că acele cheltuieli care sunt inevitabile consumă aproape toate resursele financiare ale familiilor. Întreţinerea locuinţei, mâncarea, taxele şi impozitele, abonamentele la radio, TV, cablu şi telefon, articolele de imediată necesitate au preţuri care depăşesc, în multe cazuri, bugetele gospodăriilor.

Numai mâncarea şi facturile de întreţinere depăşesc, potrivit statisticilor oficiale, două treimi din totalul cheltuielilor populaţiei, fapt care arată cât de slabă este puterea de cumpărare a românilor. Astfel, se înţelege de ce hipermarketurile şi magazinele în care marfa e mai ieftină au dat lovitura în România.

Iresponsabilitate

Prima explicaţie pentru faptul că românii sunt cei mai cheltuitori europeni ar fi că, până nu de mult, în marile oraşe din provincie nu prea se găseau mărfurile existente acum. „În Iaşi sau Craiova nu se găsea ce se găseşte la Bucureşti. Şi veniturile foarte mici ale românilor explică de ce ajungem spre 100% cheltuieli din venituri, dar cea mai mare problemă este că mulţi se împrumută pentru a cheltui.

Această iresponsabilitate faţă de propriul buget, combinată cu setea de produse şi cu veniturile dintre cele mai mici, i-a adus pe ieşeni, craioveni, clujeni şi timişoreni în topul celor mai cheltuitori europeni", a explicat analistul economic Ilie Şerbănescu.