Gazele din Rusia o iau pe ruta bulgărească

După îndelungi negocieri, Bulgaria s-a alăturat gazoductului rusesc South Stream. Putin a sosit la Sofia cu o întârziere de o oră şi jumătate, dar şi-a atins obiectivul. A clarificat soarta şi ultimei bucăţi a gazoductului South Stream care se înţepenise în Bulgaria. 

În prezenţa premierului rus, Vladimir Putin, şi a omologului său bulgar, Boiko Borisov, Gazprom şi Bulgarian Energy Holding (BEH) au semnat, ieri, la Sofia, acordul privind înfiinţarea unei societăţii mixte care va concepe studiul de fezabilitate şi construcţia porţiunii bulgare a conductei de gaze de pe teritoriul bulgăresc. Procedura de înregistrare oficială a companiei va fi finalizată înainte de sfârşitul acestei luni.

Citiţi şi:

Factura la gaze a populaţiei ar creşte dacă industria chimică va continua să primească gaze ieftine

Guvernul de la Sofia a aprobat textul acordului, marţi, după ce Putin a discutat telefonic ordinea de zi a vizitei cu premierul Borisov. Semnarea acestui acord intervine la trei ani după după ce comisiile interguvernamentale bătuseră palma. Dar, între timp, la Sofia a venit la putere liderul partidului de centru-dreapta, Boiko Borisov, care a îngheţat imediat toate proiectele energetice cu Moscova, lansate de socialişti (South Stream, centrala nucleară Belene, oleoductul Burgas-Alexandroupolis).

Gaze mai ieftine

Cu o zi înaintea sosirii lui Putin la Sofia, Gazprom  a făcut o ofertă de reducere cu 5-7 la sută a preţului pentru gazul destinat Bulgariei, până la sfârşitul anului 2012. Parametri concreţi şi preţuri favorabile există într-un protocol semnat între Gazprom Export şi Bulgargaz. În plus, companiile au convenit să nu permită intermediari în schimburile lor. Directorul Institutului Naţional pentru Energetică, Serghei Pravosudov, a declarat pentru Vocea Rusiei că Bulgaria a tras de timp pentru a obţine anumite concesii, cum ar fi reduceri de preţ la gaz, accesul preferenţial al antreprenorilor bulgari pentru construirea conductei de pe tronsonul bulgăresc, menţinerea volumului tranzitului de gaze şi prin alte conducte de pe teritoriul bulgar prin care Rusia livrează combustibil în Turcia, Grecia şi Macedonia.

Cheltuieli de 830  de milioane de dolari

În viitoarea companie mixtă, la care vor fi părţi Gazprom şi holdingul bulgar BEH, nu numai acţiunile vor fi împărţite 50 %-50%, ci şi cheltuielile aferente construcţiei, scrie cotidianul „24 Ceasa". Publicaţia vorbeşte şi despre o contribuţie de 830 de milioane de dolari din partea Bulgariei, şi despre diminuarea taxelor de tranzit prin conductele sale, dacă acestea ar fi folosite pentru transportul gazului rusesc. Cotidianul "Trud" susţine că Executivul de la Sofia a prevăzut şi posibilitatea ieşirii din proiect în cazul că nu va dori să-l ducă până la capăt. Coridorul energetic South Stream, prevăzut a fi dat în folosinţă în 2015, va avea o capacitate totală de 63 de miliarde de metri cubi de gaze pe an. Gazoductul urmează să iasă de pe teritoriul Rusiei, traversând Marea Neagră şi ieşind pe ţărmul ei de vest.

O ramificaţie spre România?

Konstantin Simonov, şeful Fondului Securităţii Energetice din Rusia, a declarat, pentru Vocea Rusiei, că, după încheierea acestui acord cu Bulgaria, România va putea beneficia doar de o ramificaţie de la magistrala principală, cu un volum de 1-2 miliarde de metri cubi
de gaz.

Săptămâna trecută, Gazprom şi România au convenit ca până la sfârşitul lunii noiembrie să finalizeze studiul de  fezabilitate tehnică şi economică privind construcţia  South Stream pe teritoriul român, după cum a anunţat  biroul de presă al Gazprom. Această inţelegere a fost făcută, la Moscova, în cadrul unei întâlniri între reprezentantul companiei ruse, Leonid Ciugunov, şi vicedirectorul Transgaz, Liviu Pintican. În cazul unui rezultat pozitiv, părţile vor înainta guvernelor propunerea de a semna un acord interguvernamental care va servi drept cadru politic şi juridic pentru realizarea proiectului pe teritoriul României. Luna trecută, preşedintele Gazprom, Aleksei Miller, a semnat cu ministrul român al Economiei, Ion Ariton, un memorandum privind pregătirea studiului de fezabilitate. 

Beneficii

După semnarea acordului, premierul Putin a declarat că, dacă acum beneficiul Bulgarie, de pe urma tranzitului de gaze, este de 600 de milioane de euro, după realizarea gazoductului South Stream ar putea ajunge la 2,5 miliarde de euro.

Fără secrete

Curtea administrativă din Sofia i-a ordonat secretarului general al preşedintelui Gheorghi Părvanov să facă publice notiţele luate cu ocazia unei discuţii între şeful statului bulgar şi Vladimir Putin, în ianuarie 2008. Această decizie vine ca urmare a unei cereri prezentate de un jurnalist de la săptămânalul „Dessant", scrie site-ul Novinite. Magistraţii consideră că un refuz ar fi ilegal, pentru că informaţia cerută este de natură publică. În cursul vizitei lui Putin din 2008, în prezenţa lui Părvanov, s-au semnat opt acorduri, printre care şi unul privitor la gazoductul South Stream, construirea centralei din Belene şi un text privitor la oleoductul Burgas-Alexandroupolis. Atunci, preşedintele bulgar spunea că respectivul pachet de proiecte energetice este esenţial pentru diversificarea surselor energetice. Unele dintre aceste documente au fost ulterior suspendate de guvernul de dreapta al premierului Boiko Borisov.

Sofia nu abandonează proiectul Nabucco

Cu toate că Moscova spune că proiectul european Nabucco de aprovizionare cu gaze a Europei din zona Mării Caspice nu este rentabil, Bulgaria intenţionează să meargă înainte şi pe acest tronson, pentru a nu fi dependentă de o singură sursă de gaze. Ministrul bulgar de Externe, Nikolai Mladenov, a declarat că acordul privind participarea Sofiei la South Stream face parte din strategia de dezvoltare şi de securitate energetică a Bulgariei. Cu toate acestea, el a subliniat că gazoductul rusesc nu ar trebui să fie privit ca o contrapondere la alte proiecte europene cu participare bulgărească, cum ar fi Nabucco.

Conducta europeană, spune şeful diplomaţiei de la Sofia, „este de asemenea o prioritate".  Cu toate acestea, ministrul bulgar al Economiei, Traişo Traikov, a declarat recent, în cadrul Forumului economic de la Viena, că ţara sa este preocupată de întârzierile în realizarea gazoductului european. Sofia şi-a arătat îngrijorarea după ce Michael Ulbrich, şeful pentru proiecte internaţionale ale grupului energetic OMV, acţionar la Nabucco, a declarat, luna trecută, că decizia finală pentru finanţarea gazoductului nu va fi luată în acest an şi va fi amânată pentru 2011. Cotidianul „Der Standard" scria că sursa acestei noi întârzieri este prelungirea negocierilor cu Azerbaidjanul.

Uniunea Europeană ar urma să finanţeze cu 7,9 miliarde de euro acest proiect menit să diversifice sursele de aprovizionare ale UE prin aducerea în Europa a 31 de miliarde metri cubi de gaze naturale pe an din regiunea Mării Caspice, prin Turcia şi Balcani, inclusiv România. Acţionarii Nabucco sunt MOL (Ungaria), Transgaz (România), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia), RWE (Germania) şi OMV (Austria).