Dragostea în vremea crizei

Inimioarele de pluş sunt cadoul preferat de români pentru a-şi arăta iubirea

Sărbătoarea îndrăgostiţilor pe model occidental a pierdut din fastul comercial de anii trecuţi. Altădată mană cerească pentru samsarii de nimicuri colorate, Sfântul Valentin şi-a pierdut astăzi belşugul mercantil, românii preferând acum cadourile simbolice.

Parafrazând romanul lui Gabriel García Márquez „Dragostea în vremea holerei", anul acesta, dragostea în vremea crizei înseamnă târguri mai puţine şi clienţi cu punga strânsă. De pildă, de ieri s-au deschis în Capitală târgurile de cadouri dedicate Zilei Îndrăgostiţilor.

Mai citeşte şi:

Îndrăgostit în orşul tău - vezi aici lista evenimentelor de Valentine`s Day

Tarabele sunt pe jumătate goale, iar clienţii puţini. La Băneasa Shopping City, oferta abundă de dulcegării costisitoare şi cam atât. La Sala Palatului se găsesc bretele, curele şi portofele lângă covrigi, salam şi brânză cu mucegai.

Sala Dalles din centrul Capitalei e plină de inimi, inimioare şi gablonţuri, amintind de Sfântul Valentin. Însă, din motiv de recesiune, aici s-au comasat trei târguri într-unul singur: Ziua Îndrăgostiţilor, 1 Martie şi 8 Martie. Aici, inimioare din belşug: de la cele mici cu dedicaţie - „Pisoi, te iubesc", cu alternativa „Îngeraş", sau mai casnicele „Tati (mami), te iubesc " - până la cele mari cât o garsonieră confort III, cu un preţ pe măsură: 220 de lei.

„Dar avem şi lucruri deosebite", spune Sînziana Ittu, PR-ul târgului. De pildă, un studio foto cu recuzită interbelică (25 de lei poza), un artist portretist (80 de lei pe cap de persoană desenată, 150 de lei pentru un cuplu), trandafiri imprimaţi cu mesaje la alegerea clientului sau mărgele din zahăr.

Cadouri „ţintite"

Ofertele târgurilor de Sfântul Valentin au variante şi pentru oameni excesiv de sinceri, nesăbuiţi sau rău intenţionaţi. Avem un miniaspirator anticelulită la Sala Palatului sau o bibliotecă sugestivă la Sala Dalles. Printre titluri: „Diete rapide", „Sexul - manual de instrucţiuni", „Ghidul supravieţuirii de la A la Z" sau „Bărbaţi supradotaţi".

Clientela este puţină, „nu ca-n anii trecuţi", şi predominant feminină. La târgul organizat în aer liber lângă Muzeul Ţăranului Român, tarabele n-au pe ele decât zăpadă.

„Fântâna dragostei" s-a înzăpezit

Târgul de la Sala Palatului ar putea fi botezat în orice chip, numai în cel al amorului nu. Găsim murături şi salamuri, brânzeturi şi măsline, popcorn şi covrigi. Sunt totuşi oferte bune la şosete sau ciorapi de damă. Nici căciulile „cu urechi" nu sunt de lepădat.

Afişul de la intrare anunţă pompos „Fântâna dragostei" ca punct de atracţie. Adică-telea, o fântână care susură ciocolată lichidă. Scopul: cuplurile de îndrăgostiţi primesc o căpşună înfiptă-n băţ, pe care o ung cu ciocolată şi-şi dau unul altuia să guste dulceaţa. În teorie. Pentru că, practic, „Fântâna dragostei" s-a înzăpezit în trafic şi întârzie pe perioadă nedefinită.

Penuria de inimioare roşii are o explicaţie. Doar două standuri sunt dedicate Sfântului Valentin, restul fiind parte dintr-un alt târg, cel al textilelor. Comercianţii de aici nu au putut fi înlăturaţi. Plătiseră chirie.

Legenda lui Valentin

Sfântul Valentin a fost un preot creştin care oficia cununii în secret pe vremea când împăratul romanilor a interzis căsătoriile. El a fost prins şi închis. S-a îndrăgostit de fiica gardianului său, căreia i-a scris o epistolă de dragoste chiar înainte să fie executat.

Formula de logodnă

Un matematician australian are o veste bună pentru persoanele aflate în căutarea iubirii. Profesorul Tony Dooley de la Universitatea din New South Wales afirmă că a obţinut o formulă prin care poate fi calculată vârsta perfectă pentru a te îndrăgosti şi pentru a te căsători, relevă Reuters.

Potrivit acestuia, ecuaţia numită „Formula de logodnă" funcţionează prin factorizarea vârstei la care fiecare începe să-şi caute un partener de viaţă şi a vârstei celei mai înaintate luată în calcul pentru căsătorie. Totuşi, spune matematicianul, persoanele interesate de aplicarea formulei trebuie să ţină cont de faptul că are doar 37% şanse de succes.

Dispuşi la sacrificii pentru romantism

Românii nu renunţă însă la iubire chiar şi în vremuri de criză. Frenezia cu care ei sărbătoresc ziua Sfântului Valentin la 14 februarie, un obicei importat după 1990, se explică prin nevoia oamenilor de a avea un pretext care să le permită să se bucure. Iar criza nu poate schimba asta, dar îi obligă pe români să fie mai inventivi şi mai flexibili în alegerea surprizelor.

Sociologul Alfred Bulai este de părere că românii nu renunţă la cadouri. „Dacă nu pot să cumpere ceva scump, tot cumpără, dar mai ieftin", explică el. Potrivit acestuia, situaţia economică nu are legătură directă cu iubirea: „Criza este legată de viaţa de zi cu zi, dar nu de relaţiile afective".

Eveniment bine-venit

„Rareori reuşim să sărbătorim ceva fără a fi legat de un eveniment public", spune şi psihologul Bogdana Bursuc de la Mind Institute. „O sărbătoare oficializată" aduce garanţia că măcar în ziua respectivă se vor simţi bine. „Am întâlnit cupluri care-n ziua asta îşi reînnoiesc angajamentul unul faţă de celălalt. Am întâlnit copii care ştiu că la 14 februarie e ziua în care mami şi tati au o întâlnire romantică, trebuie să iasă în oraş, aşa cum ei au Ziua Copilului", povesteşte psihologul Jeni Chiriac.

Şi avem nevoie de Sfântul Valentin pentru că înainte să-l importăm uitasem că avem un echivalent românesc în Dragobete (24 februarie) şi că măcar o dată pe an ar trebui să ne sărbătorim dragostea, spune specialistul: „Oamenii încătuşaţi în reguli au nevoie de modele. E bine să le avem, chiar dacă le-am imitat pe ale americanilor. Dragostea rămâne, totuşi, fără graniţe."

Românii iubesc cu pasiune

Când vine vorba de iubire, româncele nu ezită să lase de la ele. În comparaţie cu femeile din ţările central-europene, ele sunt mult mai dispuse să achite jumătate din nota de plată când ies cu partenerul lor stabil, arată un sondaj realizat de Ursus Breweries la sfârşitul anului trecut. Chiar şi atunci când este vorba de Ziua Îndrăgostiţilor. Conform datelor, în 2007, numai 35% ar fi acceptat să achite jumătate din consumaţie.

Bărbaţii nu sunt însă de acord cu acest lucru. 89% din domnii care au o relaţie stabilă consideră că ei trebuie să plătească nota. Dar dacă vorbim despre o primă întâlnire, româncele nu mai sunt la fel de flexibile. 46% se aşteaptă ca bărbatul să plătească. „Românii sunt oameni care iubesc cu pasiune şi asta se vede şi din comportamentul lor zilnic", a declarat Grant McKenzie,vicepreşedinte al companiei care a realizat studiul.

„România îşi păstrează valorile tradiţionale în ceea ce priveşte întâlnirile şi cuplurile, dar, cu toate acestea, femeile românce ies în evidenţă faţă de media ţărilor din centrul Europei drept cele mai deschise în a împărţi nota de plată", a adăugat acesta. (Andreea Romanovschi, Lidia Ioniţă)