Căpşunarii, sărbătoriţi cu dans şi paradă de cai

Căpşunarii, sărbătoriţi cu dans şi paradă de cai

În fiecare an, la Buneşti are loc Sărbătoarea căpşunului

Duminică, în comuna vâlceană Buneşti a fost sărbătoare mare. Circulaţia a fost întreruptă pe drumul ce leagă Râmnicu Vâlcea de Horezu, iar localnicii, dar şi locuitorii din satele învecinate au venit la Sărbătoarea căpşunului, manifestare aflată la cea de-a 39-a ediţie.
Primarul localităţii, Viorel Radi, în costum şi eşarfă, a defilat alături de profesorul Ilie Mihai, îmbrăcat în costum popular. În 1971 viceprimarul de atunci, Ilie Mihai, a pus bazele acestei sărbători. Sutele de oameni postaţi de o parte şi de alta a DN 67 au urmărit defilarea celor mai frumoşi cai din comună, struniţi de tineri curajoşi.

Producţia de căpşune, în regres

Au urmat copiii dansatori, chiar şi o formaţie de căluşari din care n-a lipsit „mutu“, un personaj extrem de pitoresc gata oricând să facă şotii pentru a distra asistenţa. Producătorii veniţi şi din comunele învecinate aveau panere cu căpşune în mâini, alaiul oprindu-se în imediata vecinătate a Primăriei Buneşti.
Sărbătoarea căpşunului a coincis cu inaugurarea unui modern teren de sport şi a unei săli de gimnastică, Buneştiul fiind una dintre cele mai frumoase comune din judeţ. „Ne pare rău că din cauza ploii care nu a contenit în ultimele zile, nu am avut mai mulţi producători pentru că n-au putut intra să-şi recolteze fructele“, a spus primarul Viorel Radi. Unul dintre producătorii de căpşune, Marinela Bancă, din Roeşti, a spus: „Anul acesta am folosit un soi nou de căpşune, Premial, şi am obţinut cele mai bune recolte şi sunt foarte mulţumită”. Preotul comunei Buneşti, Grigorie Giura, a afirmat că, de la o zi la alta cultivatorii se împuţinează. „Oamenii n-au unde să-şi vândă căpşunele, iar producţia e în regres. Azi-noapte (ieri noapte, n.r.) unui localnic i-au furat toate căpşunele de pe suprafaţa cultivată“.

„Nu eşti producător, dacă vinzi cu cana“

Unul dintre cei mai vechi căpşunari din Buneşti, Radu F. Nicolae, a declarat: „Comerţul de astăzi se face cu marfă de calitate, iar dacă faci căpşune pe care le vinzi cu cana, la piaţă, nu înseamnă că eşti producător“.
Cât despre producătorii de căpşune, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Ion Cîlea,  a spus asistenţei: „În Vâlcea sunt 200 de hectare cultivate cu căpşune. Problema preluării fructului este destul de delicată şi odată cu retehnologizarea unei fabrici de prelucrare a fructelor, care a fost cumpărată de o societate privată, sper să aibă cultivatorii de căpşune unde să-şi vândă produsele, iar Buneştiul să fie un bazin al celor mai mari cultivatori de căpşune.“