Cum fac bani negri unii medici de familie: un milion de pacienţi inventaţi doar în Bucureşti

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări (CNAS), Lucian Duţă, i-a acuzat pe medicii de familie că fac bani declarând mai mulţi asiguraţi decât sunt în realitate. Conform datelor înregistrate în Sistemul Informatic al CNAS, medicii de familie din Capitală au declarat 2,5 milioane de pacienţi, faţă de 1,6 milioane, câţi sunt în realitate.

„Am considerat că este nevoie de o anchetă a Curţii de Conturi a României. Noi avem suspiciunea că medicii schimbau între ei listele cu pacienţi, astfel încât unii declarau atât pacienţii lor, cât şi pe cei ai altor colegi, adică mai declarau odată asiguraţi deja aflaţi pe liste", a spus Nicolae Lucian Duţă, preşedintele CNAS.

El a adăugat că poate să ofere detalii concrete cu privire la această fraudă în următoarele trei săptămâni. „Nu ştim încă exact cine şi cum, dar o să aflăm în următoarele trei săptămâni. Pot să vă spun că bugetul Casei nu a fost afectat pentru că era alocată o sumă fixă, care însă se împărţea în mai multe bucăţele, unii medici primind mai mult fără să aibă pacienţi", a mai precizat Lucian Duţă.

Furi şi câştigi

Fiecare medic de familie primeşte lunar de la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti suma de 4,5 lei pentru fiecare pacient aflat pe listele lui. Un calcul simplu arată că pentru cei peste 900 de mii de pacienţi fictivi, lunar se creează un prejudiciu de 4 milioane de lei ( 960 de mii de euro). Anual, frauda se ridică la aproape 12 milioane de euro.

Acestor sume li se mai adaugă şi cele obţinute de pe urma consultaţiilor acordate aceloraşi pacienţi fictivi şi decontate la Casa de Asigurări.  De asemenea, cifrele umflate arată că fiecare medic primea bani pentru aproximativ 2.500 de persoane, şi nu pentru 1.600, cât îi revin în medie unui medic. Şeful CNAS a mai explicat că, practic, bugetul Casei de Asigurări de Sănătate Bucureşti nu a fost prejudiciat pentru că este vorba de un buget fix.

Medicii reuşeau însă să se fure între ei, pentru că suma care revenea pe fiecare cap de asigurat se micşora. „Declarându-se mai mulţi
pacienţi, punctul de asigurare, adică suma pentru fiecare asigurat, scădea. Astfel, cei care declarau cifre reale, luau mai puţini bani, iar alţii luau mai mulţi bani.

Medic român: "România este o ţară fără speranţă, în care se moare cu zile!"

Medicii de la Urgenţe pleacă din ţară pe capete

Oricât de mic ar fi ajuns punctul, cei care declarau număr dublu de asiguraţi, de exemplu, luau mai mulţi bani decât ar fi luat dacă ar fi fost cinstiţi. Plus că ne forţa pe noi să mărim punctul pe cap de asigurat", a adăugat Lucian Duţă.  Astfel, medicii cinstiţi au primit mai puţini bani, iar medicii care şi-au umflat listele au primit mai mulţi bani. Unii au luat bani pentru câteva sute de pacienţi, iar alţii pentru câteva mii.

Şi medicii de familie acuză

Reprezentanţii Asociaţiei Medicilor de Familie din Bucureşti spun că acuzaţiile preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nu sunt fondate.

„Sunt într-adevăr cazuri de dubluri, în care un pacient care era mort apărea ca viu sau când o femeie căsătorită apărea şi în altă parte cu numele de fată. Dar acestea erau cazuri rare şi chiar şi sistemul de dinainte le depista, şi dacă un pacient era pe două liste era scos din ambele automat până se reînscria din nou la un medic de familie", a declarat pentru „Adevărul" dr. Sandra Adalgiza Alexiu, secretarul Asociaţiei Medicilor de Familie din Bucureşti.

Ea a mai declarat că o fraudă de asemenea anvergură nu ar fi fost posibilă. „Noi nu putem avea mai mult de 2.200 de pacienţi la un medic de familie, conform legii. Plus că nu avem voie să facem mai mult de 20 de consultaţii pe zi, deci nici aici nu aveam cum să fraudăm pentru că ar trebui să falsificăm bilete de trimitere, reţete şi alte documente pentru a dovedi acele consultaţii. Nu ar trebui să arunce cu anatema peste un întreg corp medical, frauda este în altă parte", a mai spus dr. Sandra Adalgiza Alexiu.

"Bugetul Casei nu a fost afectat pentru că era alocată o sumă fixă, care însă se împărţea în mai multe bucăţele, unii medici primind mai mult fără să aibă pacienţi."
Lucian Duţa
preşedintele CNAS

"Noi nu putem avea mai mult de 2.200 de pacienţi la un medic, conform legii şi nu avem voie să facem mai mult de 20 de consultaţii pe zi, deci cum să fraudăm?"
Sandra Adalgiza Alexiu
Asociaţia Medicilor
de Familie din Bucureşti

Metodă de fraudă: reţete fictive

Virgil Nedea (27 de ani), un asigurat al Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, a cerut anul trecut lista tuturor medicamentelor compensate pe numele său în ultimii cinci ani. Răspunsul primit l-a bulversat. Deşi sănătos, pe CNP-ul său fuseseră decontate medicamente pentru ciroză hepatică şi afecţiuni dermatologice.

Mai mult, tânărul nu îl văzuse niciodată pe medicul care îi prescrisese pastilele, iar la cabinetul acestuia nu figurase cu nicio consultaţie în trecut. Nedea a sesizat reprezentanţii CASMB, iar conducerea instituţiei a depus, în luna decembrie, o plângere penală pe numele medicului Cristian Alexandrescu. Procurorii nu au emis încă o rezoluţie în acest caz.

Acces interzis la medicii de familie, acesta este efectul noului contract cadru din Sănătate