Cum să ajungi cel mai bun angajator

Miza unei astfel de performanţe se traduce în profituri mai mari pentru acţionari Corectitudinea faţă de angajaţi, recompensarea performanţelor remarcabile, gradul ridicat de

Miza unei astfel de performanţe se traduce în profituri mai mari pentru acţionari

Corectitudinea faţă de angajaţi, recompensarea performanţelor remarcabile, gradul ridicat de încredere în salariaţi sunt câteva elemente care definesc companiile drept buni angajatori.

Mediul de lucru al angajaţilor din România nu diferă cu mult faţă de cel al Europei Centrale şi de Est, dar nu are companii care să iasă în evidenţă drept modele de bune practici. Astfel, potrivit studiul "Best Employer 2006-2007" realizat de Hewitt Associates International şi implementat în România de Pluri Consultants Romania, implicarea angajaţilor în atingerea obiectivelor strategice ale companiilor în care lucrează este de 54%, cu 2% mai mare decât media în Europa Centrală şi de Est.

Totuşi nicio companie din România care a participat la acest studiu nu s-a clasat pe primele 30 de locuri din Europa. Microsoft a câştigat titlul de "Best Employer" în patru ţări, dar filiala din România nu a participat la studiu. Studiul "Best Employer 2006-2007" a luat în considerare angajamentul salariaţilor faţă de companie şi eforturile pe care aceştia le fac în interesul organizaţiei.

Angajaţii consideră că muncesc mai mult decât primesc

Un alt element luat în considerare este măsura în care viziunea asupra afacerii a angajaţilor, top managementului şi a departamentului de resurse umane se suprapune. Studiul a fost efectuat în zece ţări din Europa Centrală şi de Est şi se bazează pe răspunsurile a 90.000 de angajaţi şi 1.800 de manageri din 504 companii.

Dorinţa angajatorilor de a ajunge cei mai buni în viziunea salariaţilor nu are neapărat un scop altruist. Studiul arată că cei mai buni angajatori generează un profit cu 24% mai mare pentru acţionari decât celelalte companii.

Câteva calităţi-cheie ale angajatorilor consideraţi cei mai buni sunt: corectitudinea faţă de angajaţi, abilitatea de a inspira oamenii, recunoaşterea şi recompensarea performanţelor remarcabile, gradul ridicat de încredere în aceştia şi satisfacţia oferită de liderii companiei.

Numai unu din trei angajaţi din eşantionul studiat crede că este corect plătit în funcţie de rezultatele sale. Tot unul din trei angajaţi crede că în actualul loc de muncă este corect plătit în comparaţie cu alte posibile locuri de muncă. "Acest lucru explică în mare măsură deciziile multor angajaţi de a-şi schimba locul de muncă pentru promisiunea unui salariu superior", se arată în studiu.

Forţa de muncă s-a maturizat

De altfel, numai 19% dintre participanţi plasează locul de muncă actual pe o poziţie superioară faţă de alte posibile companii pentru care ar putea lucra, iar 62% nu se pot imagina în condiţiile de a munci mai mult de un an în cadrul organizaţiilor din care fac parte. În aceste condiţii, atenţia companiilor se îndreaptă spre tineri. Aproape 40% dintre angajatorii participanţi la studiu au relaţii de sponsorizare sau parteneriat cu universităţi din România pentru a-şi recruta viitorii angajaţi.

Ca tendinţe înregistrate la nivel naţional, realizatorii studiului remarcă faptul că forţa de muncă din România s-a maturizat. "Nici managerii români şi nici chiar angajaţii nu mai acceptă să lucreze în companii nestructurate, fără imagine de marcă, fără procese bine gândite, companii în care promovările se fac pe criterii obscure sau fără niciun criteriu", se arată în studiu.

Implementarea de sisteme de beneficii, precum planurile de pensii non-obligatorii, telefon mobil, maşină, asigurări diverse, tichete pentru vacanţă, abonamente pentru săli de sport pot creşte implicarea angajaţilor cu până la 30%. Şi măsuri mai puţin costisitoare sau chiar gratuite pot determina creşteri de 27%-29% a implicării: recunoaştere, punere în valoare (la nivel verbal) a angajaţilor şi implementarea unui sistem de management al carierei.

Mix de politici şi cultură organizaţională

În România, cel mai bun angajator, conform studiului realizat de Hewitt, a reieşit TNT România. Unul dintre punctele esenţiale ale strategiei firmei în domeniul resurselor umane este urmărirea cu regularitate a gradului de satisfacţie al propriilor angajaţi.

Rezultatele sunt utilizate în planul anual al managementului companiei. Toţi angajaţii companiei primesc bonusuri calculate în funcţie de performanţă, bonuri de masă, acces la unele activităţi sportive, asigurări de viaţă, contribuţii la un fond de pensii, pachete de servicii medicale, transport la locul de muncă, prime de sărbători.

"TNT este o companie în care oamenii comunică eficient şi fără rezerve, ştiu să muncească, dar se şi distrează. Suntem o comunitate în cadrul căreia se învaţă permanent şi nimănui nu îi este ruşine să ceară ajutor sau să recunoască faptul că nu ştie ceva", explică Ana Glavce, director de resurse umane, pachetul de "beneficii" pe care îl primesc angajaţii TNT.

Angajaţii, un bun de valoare

Peste 80% dintre angajaţii TNT sunt mulţumiţi cu locul de muncă pe care îl au, faţă de 65%, procentul mediu înregistrat în companiile româneşti studiate. Angajaţii companiei consideră, în proporţie de peste 70%, că valorile organizaţiei sunt similare valorilor personale.

Media la nivel naţional este de aproape 55%. Rezultate similare a avut şi întrebarea "Managerul meu îmi oferă feedback-ul de care am nevoie pentru a îmi îmbunătăţi performanţele". Proporţia în care angajaţii TNT cred că managerii îi tratează ca pe cel mai valoros bun al organizaţiei este de 60%, cu aproape 15% mai mare decât media naţională.